Slatina: Tradiţii şi obiceiuri olteneşti de Rusalii
0Rusaliile se serbează în a 50-a zi de la Paşti. În perioada Rusaliilor, nimeni nu lucrează de frica ielelor. Obiceiul Căluşului, specific acestei sărbători, se mai păstrează astăzi numai în Oltenia
Rusaliile, care semnifică pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus, sunt serbate şi azi în oraşele şi în satele din Oltenia. În Slatina, grupaţi în cete de câte 7-8, căluşarii pornesc la colindat. Obiceiul datează de secole şi se păstrează şi acum în majoritatea satelor. La sate, căluşarii merg din casă în casă, fiind primiţi cu apă, sare, frunze de nuc, pelin şi usturoi. Uneori, li se dau chiar şi bani. Cu ani în urmă căluşul era considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate, dar şi noroc.
În Olt, se mai obişnuieşte ca în această zi bisericile să se împodobească cu crengi verzi de tei, nuc, pelin şi buchete multicolore de flori, pentru a fi slujite. După slujbă plantele care astfel au căpătat puteri tămăduitoare, erau duse acasă. „Cu această ocazie, în unele sate şi comune ale judeţului - Milcov, Prooroci, Ipoteşti şi în satele din Câmpia Boianului - la mormintele împodobite cu flori şi frunze de nuc şi de tei preotul oficiază o mică slujbă după care li se dă de pomană celor morţi. În Duminica Rusaliilor sau Duminica Mare, la morminte se împart fructe (fragi, cireşe, vişine), colarez (făcut din lapte, făină şi zahăr), colaci, dulciuri“, a spus muzeograful Claudia Balaş.
Cum să te fereşti de spiritele malefice
Despre Rusalii, românii credeau că sunt spirite feminine ale morţilor care apar noaptea înainte de cântatul cocoşilor, în perioada cuprinsă între Paşti şi Rusalii. Acestor spirite femeieşti li se dau nume eufemistice (Frumoasele, Ielele, Dânsele,etc.), şi li se împart pomeni abundente la Moşii de Vară (sâmbăta Rusaliilor) sau la Duminica Rusaliilor (Duminica Mare). Se crede că sunt bătrâne şi urâte, duhuri rele care umblă în cete fără soţ. Locuiesc prin păduri, pe lângă fântâni, pe lângă case.
Însoţite de lăutari, joacă pe verdeaţă şi se prind în horă neîncheiată, întind mese pe iarbă, beau, petrec şi chiuiesc. Locul pe care au jucat este primejdios. Cine le-a văzut jucând şi trădează acest lucru, amuţeşte. Pedepsesc oamenii făcători de rele, pe cei care nu le respectă zilele, prin ologire, surzire sau orbire.
„În săptămâna Rusaliilor, de frica lor, nu lucrează nimeni. Sunt înarmate cu tot felul de unelte tăioase, spre a pedepsi pe cei care lucrează în aceste zile. Pentru a se feri de aceste spirite rele, în săptămâna Rusaliilor oamenii purtau asupra lor ustroi sau pelin. Contra Rusaliilor sau Ielelor, sătenii se mai apărau purtând şi alte plante: leuştean, odolean, avrămeasă, cu credinţa că mirosul puternic le îndepărtează“, a explicat muzeograful Claudia Balaş.