Procedura de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu, blocată. Doi meşteri populari olteni rămân în aşteptare
0După ce, în 2015, cojocarul Dumitru Liceanu şi vătaful de căluş Petre Feraru au fost primii meşteri populari din judeţul Olt care au primit titlul de Tezaur Uman Viu, acordat de Unesco, dosarele altor doi meşteri erau pregătite, doar că, pentru moment, acestea nu se mai pot depune.
Titlul de Tezaur Uman Viu, viager, personal şi netransmisibil, se acordă meşterilor populari continuatori ai tradiţiei, care au învăţat de la înaintaşi un meşteşug şi au avut grijă să-l transmită mai departe nealterat. Nu-l pot primi, în schimb, cei care au învăţat un meşteşug în şcoală (şcoală populară de artă, şcoală de ucenici etc.).
Din judeţul Olt, spre finele anului 2015 au primit acest titlu meşterul cojocar de la Vădastra, Dumitru Liceanu, şi vătaful de căluş de la Oporelu, Petre Feraru. Centrul pentruConservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPT) Olt pregătea dosarele altor doi meşteri populari pentru a li se conferi titlul menţionat, doar că la acest moment comisia înfiinţată pentru a derula procedura instituită de UNESCO s-a autodesfiinţat, spune consultantul CJCPT Olt, Valeri Ciurea.
„Dosarele celor doi meşteri populari sunt pregătite, aşteptăm, însă, să putem efectiv să le depunem, pentru că acea comisie UNESCO, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din România, s-a autodesfiinţat. Din câte ştiu erau posturi neremunerate, nu ştiu şi nu cred ca acesta să fi fost motivul pentru care nu mai există, dar cert este că pentru moment nu le putem depune, aşteptăm ca procedura să se reia“, a spus Ciurea.
Un rapsod şi un meşter cioplitor în lemn îndeplinesc la acest moment condiţiile cerute de procedură pentru acordarea titlului menţionat, care titlu nu aduce vreun beneficiu financiar, în schimb este o recunoaştere a eforturilor meşterilor de a păstra tradiţia.
Costin Ghican este un rapsod din Cezieni care a fermecat generaţii întregi de interpreţi interesaţi de cântecul popular atentic. Vioara rapsodului s-a făcut auzită nu doar în ţară, ci şi peste hotare, depăşind chiar continentul.
Gheorghe Tănase este meşterul cioplitor în lemn care a cercetat modelele de la confluenţa mai multor judeţe şi a practicat meşteşugul refuzând ca, pentru bani, să facă rabat de la cele învăţate de la meşterii vechi. Instructor, la rândul său, la Şcoala Populară de Artă, a învăţat generaţii de-a rândul meşteşugul, iar în ultimii ani a predat oficial ştafeta ginerelui său, fost elev.
Alţi meşteri populari care, spune consultantul Valeru Ciurea, ar fi meritat acest titlu şi ar fi îndeplinit şi condiţiile, dar care, din păcate, au decedat, sunt: Teodora Truşcă - meşter ceramist, Tudor Deaconeasa - meşter încondeietor de ouă, Grigore Ciungulescu - meşter olar şi Lică Militaru – rapsod popular.
Titlul de Tezaur Uman Viu se acordă din 2009, 43 de meşteri populari din România primindu-l până la acest moment.