Cum vopsim ouăle de Paşte în mod natural. Meşter încondeietor: „Bunicul meu obţinea un roşu intens din petale de mac“
0Dorinţa de a folosi din ce în ce mai puţin substanţe toxice ne face să căutăm varianta naturală, iar în cazul vopsirii ouălor de Paşte există alegeri la îndemâna oricui, secrete păstrate din generaţie în generaţie fiind dezvăluite de un meşter încondeietor de ouă de pe Valea Olteţului.
Pe Valea Olteţului, singura zonă din judeţul Olt unde se mai păstrează meşteşugul încondeierii ouălor de Paşti, culorile folosite tradiţional sunt roşu, galben şi negru, însă, spune meşterul Dana Voicu, pentru cei care doresc o paletă mai largă natura este deosebit de generoasă.
Pentru că puţini sunt cei care s-ar încumeta, fără pic de „antrenament“, să încondeieze ouă, Dana Voicu ne-a dezvăluit cum putem obţine ouă de o culoare anume. Roşul, spune păstrătoarea tradiţiei, se poate obţine din petale de mac. „Dacă macul era înflorit, se foloseau petale proaspăt culese, atunci când Paştele se sărbătorea devreme se foloseau petale culese cu un an înainte, uscate şi păstrate după o reţetă anume. Oricum, era vorba de o muncă istovitoare, la un litru de apă fiind necesare o jumătate de kilogram de petale de mac. Se obţine însă un roşu intens, extraordinar“, spune meşterul. Tot roşu, însă mai mult spre roz sau violet, se obţine din foi de ceapă roşie, sau din sfeclă roşie.
Coaja de măr pădureţ, sursă de galben
„Bunica mea şi astăzi foloseşte la vopsit foile de ceapă, pe care le fierbe odată cu ouăle, însă dacă se lipeşte foaia de ou acea parte va rămâne nevopsită sau va avea o nuanţă mai deschisă, de aceea recomand să îndepărtăm foile de ceapă din fiertură înainte de a pune ouăle la fiert. O altă variantă ar fi să fierbem ouăle înainte şi să le punem la vopsit în fiertura de foi de ceapă, sfeclă sau ce altceva am mai folosit“, mai spune Dana Voicu.
Tot foile de ceapă, aurie, de data aceasta, pot fi folosite pentru a se obţine galben. Şi tot galben se mai obţine din coaja de măr pădureţ, care se desprinde de pe copac şi se introduce ca atare la fiert. În respectiva fiertură ouăle trebuie lăsate câteva zeci de minute sau chiar o oră-două pentru a căpăta culoarea intensă.
Pentru cei care nu se opresc la tradiţionalul roşu, pentru a obţine culoarea verde, spre exemplu, posibilităţile sunt multiple. „Deşi la noi în zonă nu se folosesc astfel de culori, aş putea să vă indic cel puţin două plante: urzica şi spanacul. De asemenea, pentru un maro plăcut aş indica frunzele de nuc fierte foarte bine“, mai spune Voicu.
Modele tot din natură
Pentru cei care vor ouă mai deosebite, tot natura oferă soluţia. Frunzele de pătrunjel sau de trifoi pot servi drept model pentru a împodobi ouăle de Paşte. Înainte de a fi pus la fiert în vopseaua naturală aleasă, sau la vopsit, dacă au fost fierte în prealabil, oul de care am fixat frunza se înveleşte într-o bucată de ciorap de nylon şi se leagă la ambele capete, ciorapul şi frunza îndepărtându-se după vopsire. Pentru a obţine mici punctuleţe trecem oul ud peste orez uscat, învelindu-l într-un tifon, cu grijă să nu fie îndepărtate boabele de orez care s-au lipit, după care îl punem la fiert.
Alte modele pot fi desenate direct pe ou, cu zeamă de lămâie, care face ca la vosit respectiva porţiune să prindă culoarea mai greu sau chiar să rămână albă. Modelul se desenează cu un beţişor la care am ataşat puţină vată la unul dintre capete.
Chiar şi pentru fiertul ouălor există mici secrete. Astfel, pentru a nu se sparge uşor, trebuie avut grijă ca ouăle să fie cât mai aproape de temperatura mediului ambiant (le putem scoate din frigider cu 25-30 de minute înainte). De asemenea, se pun la fiert în apa rece, după ce înainte le-am spălat cu puţin săpun, pentru a îndepărta stratul neuniform de grăsime care face ca vopseaua să prindă foarte greu. Pentru o mai bună fixare a culorii se pot adăuga în apă două linguriţe de oţet, iar pentru aspectul lucios, după vopsire se şterg cu un şerveţel îmbibat în ulei.