Cum se face „safteaua“. Ce alte superstiţii mai au legumicultorii

Deşi legumicultorii lucrează în condiţii mult diferite comparativ cu începuturile meseriei lor, şi astăzi mai ţin cont, de cele mai multe ori la îndemnul bătrânilor, de superstiţii şi obiceiuri vechi.

Astăzi puţini mai sunt legumicultorii care stau doar la mâna Domnului, aşteptând ploaia sau vremea bună, tehnologiile folosite avansând rapid în ultimii ani. Şi vârsta fermierilor a scăzut mult, cu toate acestea câteva lucruri se fac şi astăzi ca pe vremuri. Este vorba de o serie întreagă de superstiţii de care legumicultorii în continuare ţin cont.

Dacă faceţi la începutul primăverii o vizită într-un solar, de exemplu,  nu ar trebui să vă surprindă ca la primele răsaduri obţinute de fermier să vedeţi o fundă roşie. „După ce se seamănă în răsadniţe, se leagă o fundă roşie, ca după ce plantele răsar să nu le meargă rău. Există şi astăzi credinţa că plantele ar putea fi „deocheate“, iar acest fir roşu are rolul de a le proteja. Un alt fapt cert este că un legumicultor nu îţi va da, niciodată, sămânţă împrumut dacă el nu a semănat deja,  consoderându-se că, altfel, «îşi dă norocul». La fel se întâmplă cu răsadurile, până ce fermierul nu plantează el primul, sau nu vinde la piaţă întâi, dacă le produce pentru vânzare, nu va oferi în dar“, a dezvăluit legumicultorul Ion Păunel, care se ocupă de grădinărit din tată-n fiu.
O altă superstiţie a fermierilor este aceea că lucrul trebuie început de lunea, altfel nu se va munci cu spor toată săptămâna. „Deşi în agricultură este foc continuu, noi respectăm în continuare, pe cât posibil, zilele de sărbătoare religioasă, dar şi zilele cunoscute din bătrâni, pe care nu le regăsim în calendarul ortodox. Sunt tot felul de sărbători, pe care astăzi le mai ştiu bătrânii: de «piatră», de exemplu, sunt zile în care, dacă lucrezi, munca ta va fi bătută de grindină. Sunt chiar ritualuri care în trecut se executau pentru a goni furtuna. Se pune, spre exemplu, în faţa casei un pumn de sare, se aduce oul de la Paşte, care se păstrează peste an, şi se înfige toporul în pământ, credinţa fiind că acest ritual are rolul de a opri tunetele şi fulgerele puternice“, a dezvăluit legumicultorul.

Ritualuri pentru vânzare bună

Când pleacă la piaţă, grădinarii pun deasupra coşurilor cu legume (astăzi înlocuite cu lădiţe), o ramură de plop, rostindu-se: „Aşa cum se scutură frunzele plopului, atât de repede să vând!“. Alţii preferă o crenguţă de busuioc sau altă plantă plăcut mirositoare, superstiţia fiind aceea că aşa cum se răspândeşte mirosul busuiocului va merge şi vânzarea.

Prima persoană care cumpără, la piaţă, pe de altă parte, este de bun augur să fie bărbat.„Aşa se face safteaua la piaţă, adică prima vânzare. E bine să urmăreşti să fie un bărbat, iar dacă mai are şi «ochii schimbaţi», adică verzi sau albaştri, e şi mai bine“, a mai spus legumicultorul.

Deşi puţini sunt cei care cu adevărat se conduc după vechile credinţe, încă se mai practică prezicerea vremii în foi de ceapă, obicei practicat la Sărbătorile de Iarnă, când urmează să se stabilească vremea pentru iarna rămasă şi primăvară.

Ţăranii din Oltenia mai cred şi astăzi că omul care le intră în curte trebuie să le stea la masa, altfel „pleacă cloşca de pe ouă“, cum, la fel, nu sunt prea bucuroşi dacă le intri, primăvara, în curte altfel decât cu un mănunchi generos de flori de primăvară, atunci când florile sunt puţine în buchet crezându-se că păsările în curte vor fi şi acestea puţine peste an.

„Sunt foarte multe credinţe, unele de care chiar se mai ţine cont, bătrânii, în special, ţin de ele, pe altele le respectăm pur şi simplu, nu neapărat pentru că am crede în toate aceste lucruri, dar pentru că au farmecul lor“, a încheiat legumicultorul.