Cum recunoşti depresia, a doua cauză de deces în rândul tinerilor. O persoană din patru trece printr-un episod depresiv

Depresia va deveni în puţini ani cea mai invalidantă boală, depăşind bolile cardiovasculare. Cum se recunosc semnele depresiei, puteţi afla în articolul următor.

Episoadele de tristeţe, pe care le experimentăm în anumite momente ale vieţii fiecare dintre noi, se pot transforma, în prezenţa anumitor factori de risc, în depresie, o  boală care în câţiva ani va depăşi ca incidenţă bolile cardiovasculare, aducând costuri greu de suportat. 1 octombrie este Ziua Europeană Anti-Depresie, iar specialiştii ţin să atragă atenţia asupra acestui pericol tăcut.

Când treci graniţa tristeţii spre depresie

Tristeţea este trăită de toate fiinţele umane, fiind o experienţă care aparţine însăşi condiţiei umane, spun specialiştii. Devine însă o problemă când se manifestă pe o perioadă mare de timp şie ste însoţită şi de alte simptome. Iată cum descriu specialiştii starea care trebuie să îngrijoreze. Conform articolelor ample publicate cu ocazia Zilei Europene Anti-Depresie pe site-ul oficial al DSP Olt, boala se instalează lent şi este asociază, în cele mai multe cazuri, cu un episod dureros al vieţii, cu o pierdere.

„ Depresia debutează lent, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, fiind, cel mai adesea, asociată unor evenimente de viaţă negative (eşecuri sau conflicte în viaţa personală sau profesională, boli somatice, mai ales cele care evoluează cu dureri cronice). Pe durata episodului depresiv, pacientul are o mimică tristă, plânge uşor, vorbeşte încet, adesea monosilabic, este lipsit de spontaneitate şi de energie, activităţile care altădată îi făceau plăcere nu îl mai bucură, se concentrează cu dificultate, preferă să stea singur, adoarme cu greutate, iar somnul este scurt şi neodihnitor, însoţit de coşmaruri“, descriu specialiştii simptomele
Persoana se simte inutilă, acest sentiment fiind  însoţit de lentoare a gândirii şi mişcărilor, nelinişte, deznădejde şi lipsă de speranţă în ceea ce priveşte viitorul, sentimente de vinovăţie, însă apar şi dureri de ordin fizic.

„Tabloul clinic al pacientului depresiv poate include manifestări ale unor sisteme şi organe, de exemplu dureri de cap, spate sau articulaţii, greţuri, vărsături, tulburări urinare, pierderea dorinţei sexuale, palpitaţii, dureri în piept, respiraţie dificilă“, îngregesc specialiştii tabloul general al depresiei.

„Până în anul 2030, se aşteaptă a deveni cel mai mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii“

Peste 300 milioane oameni sufereau, în 2017, de depresie, potrivit datelor raportate de medici, ceea ce înseamnă 4,4% din populaţia lumii, în intervalul 2005-2015  creşterea fiind de 18%. Până în 2030 însă, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, depresia ve deveni principala boală care scoate oamenii din viaţa social.

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirmă că până în anul 2020, depresia va deveni a doua cea mai mare povară a bolilor, după cele cardiovasculare, iar până în anul 2030, se aşteaptă a deveni cel mai mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii. În ceea ce priveşte costurile economice asociate cu depresia, acestea sunt uluitoare: în 2007, costurile economice ale depresiei au fost în valoare de 136,3 miliarde EUR în Spaţiul Economic European.  Cea mai mare parte a acestor costuri provine din productivitatea redusă (99,3 miliarde de euro) şi costurile de îngrijire a sănătăţii (37,0 miliarde de euro)“, mai spun datele oficiale.

În present, în Europa una din douăzeci de persoane suferă de depresie şi o persoană din patru va trece printr-un episod depresiv la un moment dat în viaţă. La nivelul Uniunii Europene, estimările Eurostat arată că în anul 2014, 7% din populaţia UE suferea de depresie cronică, datele provenind din concluziile unui studio desfăşurat 2013 şi 2015 şi care a inclus persoane începând cu vârsta de 15 ani.

Potrivit acestui studiu, dintre statele membre ale UE, Irlanda a înregistrat cel mai mare procent al populaţiei care a raportat depresie cronică, de 12,1%, urmată de Portugalia, Germania şi Finlanda. Procente mai mici de 4% au înregistrat însă Republica Cehă, Cipru, Bulgaria şi România. Dintre statele nemembre ale UE, în Islanda s-a înregistrat cel mai mare procentaj al persoanelor care au raportat depresie cronică, urmat de Turcia şi Norvegia.

Ce simptome are depresia la copii şi tineri

Femeile sunt afectate de depresie în număr mai mare decât  bărbaţii, în schimb raportul se schimbă când vine vorba de suicid. Vârsta medie la care se înregistrează primul episod depresiv este 40 de ani, dar depresia poate apărea la orice vârstă, spun medicii.

La copiii aflaţi înainte de pubertate depresia se manifestă frecvent prin semne ale corpului, agitaţie, halucinaţii auditive, nelinişte sau frică. În adolescenţă, depresia este adesea asociată cu consumul de alcool sau droguri, comportament antisocial, probleme la şcoală, stări de nelinişte. La copii şi adolescenţi, iritabilitatea este un simptom obişnuit al depresiei.

La vârstnici, depresia se însoţeşte de lipsă de energie şi apatie, precum şi de dificultăţi de concentrare, memorie, gândire asemănătoare celor din demenţă. Femeile care au născut pot prezenta, în decurs de 4 săptămâni de la naştere, un episod depresiv care poate avea diferite forme de gravitate, de la insomnie, oboseală şi labilitate emoţională până la sinucidere.

Ce predispune la depresie

Anumiţi factori de risc descrişi în literatyura română de specialitate pot declanşa un episod depresiv sau pot contribui la reapariţia unui nou episod după o perioadă de normalitate. Iată care sunt aceştia:
• sexul feminin;
• existenţa depresiei în antecedente;
• coexistenţa unor boli somatice (în special bolile cu simptomatologie dureroasă);
• consumul de substanţe psihoactive;
• prezenţa depresiei la rudele apropiate;
• tentative de suicid în antecedente;
• perioada imediat următoare naşterii;
• evenimentele stresante de viaţă;
• lipsa unui sprijin social.
Factorii care favorizează reapariţia unui nou episod depresiv sunt:
• existenţa mai multor episoade depresive în antecedente;
• răspunsul parţial la tratament;
• întreruperea prea timpurie a tratamentului;
• nerespectarea tratamentului;
• coexistenţa altor boli somatice şi psihice;
• stresul.

Un episod de depresie moderată, netratat, durează în jur de 10 luni, spun medicii. Cel puţin 75% din persoanele care au avut un episod depresiv vor face şi un al doliea episod, de obicei în următoarele 6 luni. Pe parcursul vieţii, un pacient cu depresie va face în medie 5 episoade depresive majore. Prognosticul bolii este în general bun,  50% din bolnavii de depresie vindecându-se complet, 30% se vor vindeca parţial, iar 20% vor deveni pacienţi cronici. Aproximativ 15% din persoanele cu depresie se sinucid, în cele din urmă.

Riscul de suicid este poate cea mai mare problemă în cazul depresiei. Cel mai adesea, spun studiile, se sinucid pacienţii cu depresie care au mai avut astfel de tentative în trecut sau care declară că intenţionează să recurgă la acest gest, deşi majoritatea tentativelor de suicid nu sunt duse la bun sfârşit. Alţi factori de risc pentru suicid sunt sexul masculin, singurătateea sau lipsa unui partener de viaţă, unele tulburări de personalitate.

Depresia în forma sa cea mai severă duce la suicid, care reprezintă a doua principală cauză de mortalitate în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 29 de ani, după accidentele rutiere. Aproape 800. 000 de oameni se sinucid anual. 79% dintre sinucideri la nivel global au loc în ţările cu venituri mici şi mijlocii,  90% din sinucideri sunt atribuite bolilor psihice în ţările cu venituri mari şi 22% din totalul sinuciderilor sunt legate de consumul de alcool, mai spun specialiştii.