Cum afli ce risc ai să faci infarct sau accident vascular-cerebral. Vârsta de la care ar trebui să evaluezi acest risc

Am auzit despre riscul cardio-vascular, însă poate nu am dat prea mare importanţă noţiunii. Medicii ne sfătuiesc să facem investigaţii în acest sens, explicându-ne pas cu pas care sunt categoriile cele mai expuse.

Riscul de îmbolnăvire ne spune nu că suntem bolnavi acum, ci ne arată în ce măsură am putea face boala respectivă într-un interval definit de timp, explică iniţiatorii unuia dintre ghidurile de prevenţie care pot fi consultate pe site-ul Ministerului Sănătăţii. „Fiind doar o estimare, bazată pe date statistice, poate purta un grad de imprecizie, dar îţi poate arăta ce poţi schimba în felul cum trăieşti, pentru a fi mai probabil o persoană sănătoasă. Riscul poate să fie absolut şi în această situaţie îţi va arăta în procente (de ex. 10%) sau cifre (de ex. 1 din 10) care este probabilitatea de a te îmbolnăvi. Riscul relativ este folosit pentru a te compara pe tine faţă de o persoană asemenea ţie care nu are factorii de risc la care tu eşti expus“, explică specialiştii. Factorii de risc sunt cei care ne expun la îmbolnăvire. Pot fi legaţi de stilul de viaţă (fumat, sedentarism, consum de alcool), pot fi ereditari sau pot fi legaţi de anumite boli pe care le avem.

Ce este riscul cardiovascular

„Noţiunea de risc cardiovascular se defineşte ca fiind probabilitatea de a dezvolta un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral într-o perioadă definită de timp, luând în consideraţie mai mulţi factori de risc în mod simultan“, ni se explică în ghidul citat, în anexa dedicată pacienţilor.

Factorii de risc cardiovasculari sunt factorii dovediţi prin studii clinice că favorizează procesul de ateroscleroză. Când vorbim de factorii vârstă şi sex, vorbim de 55 ani la bărbaţi şi 65 ani la femei. Un alt factor de risc este ereditatea, ceea ce înseamnă că dacă avem rude de gradul I care au avut un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic la vârstă tânără, avem şi noi un astfel de risc. Alţi factori de risc sunt fumatul, sedentarismul, obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului. Cu cât mai mulţi sunt factorii de risc, cu atât mai mare este riscul cardiovascular.

Cum se evaluează riscul cardiovascular

Medicul este cel care ne va da un răspuns în privinţa riscului cardiovascular. Toate persoanele trecute de 40 ani primesc recomandarea de a se investiga medical şi a calcula acest risc pentru a putea interveni la timp. Dacă printre factorii de risc este şi cel ereditar, respectiv dacă ai rude de gradul I care au suferit un infarct miocardic înainte de 55 ani (bărbat) sau 65 ani (femeie), atunci acest risc cardiovascular ar trebui să-l evaluezi înainte de 40 ani. Dacă deja ai hipertensiune arterială sau boli de inimă, evaluarea se va face în mod diferit, altfel decât în cazul persoanelor aparent sănătoase.

Evaluarea riscului începe cu o discuţie pe care va trebui să o porţi cu medicul, discuţie despre istoricul  tău medical, dar şi al familiei. În funcţie de cele relevate în timpul discuţiei, medicul va hotărî cât de aprofundată trebuie să fie evaluarea. Îţi vor fi de asemenea măsurate greutatea, înălţimea, circumferinţa abdominală, tensiunea arterială, şi îţi va fi deteriminat prin testare rapidă (dacă este posibil, pe loc) colesterolul seric. Medicul se va folosi de diagrama SCORE şi va estima riscul tău de a deceda de o boală aterosceloritică în următorii 10 ani, spun specialiştii care au pus la dispoziţie ghidul.

Cum se „traduce“ scorul obţinut

Riscul estimat potrivit diagramei SCORE are următoarele semnificaţii:

- Riscul cardiovascular sub 1% înseamnă un risc mic de îmbolnăvire;

- Riscul cardiovascular între 1-4% este un risc mediu, ceea ce va determina o discuţie cu privire la factorii de risc care cresc „şansele“ de a face un accident vascular sau un infarct;

- Riscul între 5-10% reprezintă un risc crescut. Vei intra într-un program de monitorizare şi ţi se va propune un plan de acţiune pentru modificarea factorilor de risc;

- Riscul peste 10% reprezintă un risc foarte crescut. „Mai probabil, eşti deja bolnav şi în această situaţie medicul va acorda toată atenţia asupra bolii respective“, mai spun specialiştii.

Dacă în cazul tău există un risc crescut, schimbarea stilului de viaţă, urmărirea cu stricteţe a recomandărilor medicului, respectarea vizitelor programate sunt aspecte obligatorii. Ghidul de prevenţie conţine şi un formular care îţi propune să hotărăşti cu ce să începi schimbarea, astfel încât să îţi îmbunătăţeşti sănătatea, respectiv:
- Voi renunţa la fumat;
- Voi alege o alimentaţie mai sănătoasă, reduc grăsimile din dietă;
- Voi face mai multe exerciţii fizice;
- Voi reduce aportul de sare;
- Voi consuma mai puţin alcool;
- Voi controla mai bine diabetul zaharat;
- Voi verifica mai des tensiounea arterială.