Creșă la sat, o premieră într-un județ din Oltenia. „Avem cel mai mare număr de căsătorii civile din ultimii 7-8 ani. A fost o explozie”
0Prima creșă funcțională de la sat, din județul Olt, și-a deschis porțile. Are deocamdată o singură grupă, cu 12 copii, însă se așteaptă ca numărul doritorilor să crească. În comună lipsește deocamdată un after-school, pentru care există în schimb un proiect.
În vremea în care cele mai multe localități rurale înregistrează spor negativ, tinerii luând în ultimele decenii fie drumul orașelor, fie al străinătății, la Crâmpoia s-a deschis prima creșă de la sat din județul Olt. Localuri de creșă au mai fost construite în județ, în localități rurale, cu ceva ani în urmă, au fost și utilate, însă nu și-au mai deschis niciodată porțile.
Creșa de la Crâmpoia, creșă de stat, pentru care părinții nu vor achita bani pentru procesul instructiv-educativ (așa cum se întâmplă în cazul grădinițelor private), are deocamdată o singură grupă, fiind angajate, prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Olt, o educatoare și o îngrijitoare cu studii de puericultură.
„Ideea există de acum 6-7 ani. Acum vreo 3-4 ani de zile a început construcția efectivă. Investiția este pe fonduri, prin AFIR, cu o contribuție de 2% din partea UAT. S-a acreditat și s-a autorizat de către Ministerul Educației în urma procesului verbal de finalizarea construcției și a procesului verbal de predare către Liceul Tehnologic, pentru actul educațional. Are 27 de locuri pentru trei grupe a câte nouă copii. Acum luăm pas cu pas totul. Prin Inspectoratul Școlar s-au făcut două angajări, o educatoare și o îngrijitoare, ambele având cursuri de puericultor. Deja avem 12 copii, nu avem nouă, și pe măsură ce facem și a doua grupă și a treia grupă se fac în continuare și angajările corespunzătoare numărului de copii”, a precizat primarul comunei Crâmpoia, Ionel Mirea, pentru „Adevărul”.
Copiii cu care își începe creșa funcționarea sunt toți din localitatea Crâmpoia, însă deja s-au interesat, la scurt timp de când unitatea a fost deschisă, și părinți din localitățile învecinate.
„Abia în vinerea dinaintea deschiderii anului școlar am primit autorizația de la Ministerul Educației și așa, fără prea mare anunț, deja avem 12 copii. Sunt foarte bucuros că anul trecut, dar mai ales anul acesta, avem cel mai mare număr de căsătorii civile, și religioase - deși pentru cele religioase nu este la noi evidența - din ultimii șapte-opt ani. Cam din 2018 au fost mai rare căsătoriile civile, dar acum, așa, a fost o explozie. Săptămânal am avut, chiar și câte două-trei”, a mai adăugat primarul.
Printre copiii deja înscriși sunt inclusiv bebeluși cu vârsta sub un an, părinții exprimându-și dorința de a se întoarce la lucru. Primarul spune că nu știe încă dacă poate deschide cea de-a doua grupă în timpul anului școlar, dar dacă există această posibilitate, iar cererile o impun, o va face.
Aproximativ 300 de angajați la nivelul comunei
Specificul comunei Crâmpoia, localitate care la ultimul recensământ avea 3.345 de locuitori (în scădere cu aproximativ 300 față de 2011) este puțin diferit de al altor localități. Aici există câteva fabrici cu activitate profitabilă, firme de confecții în special, dar nu numai, alături de mici afaceri ale tinerilor, astfel că a fost absorbită forță de muncă locală, iar tinerii nu au mai migrat în număr mare către oraș, așa cum se întâmplă cu atâtea localități rurale.
„Acesta este un avantaj al comunei noastre, că suntem, să zicem așa, o comună verde, tânără, și cu mai puțini oameni plecați în afară, având aici un job și un salariu”, explică primarul Ionel Mirea.
De la Crâmpoia până la Slatina, municipiul reședință de județ, sunt aproape 40 de kilometri, iar până la Drăgănești-Olt, un oraș mic, lipsit de industrie, sunt 30 km, astfel că oportunitatea de a lucra aproape de casă a fost valorificată de localnici. Dacă în timpul în care lucrează își știu și copiii în siguranță, mirajul urbanului aproape că nu mai există.
În Crâmpoia există chiar și liceu, care însă, din cauza rezultatelor slabe la Bacalaureat înregistrate mai mulți ani la rând, nu mai poate face înscrieri decât pentru școala profesională. Lucrurile sunt în dinamică, așa că se speră ca într-o zi să se poată reveni și să le fie oferită din nou copiilor șansa de a absolvi 12 clase la ei în sat, dacă își doresc asta. Cei mai conștiincioși absolvenți ai școlii gimnaziale din localitate, și nu sunt puțini, pleacă de obicei către liceele teoretice din Slatina și își urmează visurile. La Crâmpoia rămân acum cei care vor să învețe o meserie, adolescenți atât din localitate, cât și din localitățile vecine.
„Ne lipsește un after-school, este următorul proiect la care lucrăm”
„Am plecat de la faptul că sunt angajați mulți în localitate, o parte dintre ei sunt angajați ai fabricilor de confecții și își doresc multe mămici să revină mai devreme de doi ani la lucru. Să nu mai spun faptul că își doresc să aibă și after-school. Și lucrăm acum și la acest lucru. Este singurul palier care lipsește infrastructurii educaționale. Vin oamenii la muncă dimineața, își lasă copilul la școală, copilul face și <școală după școală>, părintele a terminat programul, îl ia de mână și merg împreună acasă”, a mai precizat primarul cum și-ar dori să decurgă lucrurile. Creșa ar urma să fie lângă școală, unde există o fostă baie comunală, care fie va fi reabilitată, dacă specialiștii sunt de părere că se poate face asta, fie va fi dărâmată și se va construi de la zero, așa cum s-a întâmplat în cazul creșei (construită pe amplasamentul fostei brutării). La acest moment nu este clar din ce fonduri s-ar putea face și acest proiect, însă primarul așteaptă lansarea următoarelor linii de finanțare din fonduri europene, pentru că ar fi departe cea mai bună soluție.
Trei localități rurale din Olt ar fi trebuit deja să aibă creșe cu peste 10 ani de funcționare. Au fost primele în care, în 2012, au fost construite și dotate imobile cu destinația de creșă. Investițiile de acest tip nu au avut însă la bază nevoile bine fundamentate ale localnicilor, ci au fost făcute într-o vreme în care proiectele pentru dezvoltarea localităților primeau un punctaj ridicat dacă aveau o componentă socială. Așa că, pentru a avea drumuri moderne și alte elemente de infrastructură, primăriile și-au propus și creșe sau centre pentru vârstnici. Au avut șansa de a le oferi tinerilor părinți servicii de educațiie și îngrijire pentru copiii de vârstă ante-preșcolară comunele Bobicești, Slătioara și Teslui. Creșele nu au funcționat niciodată, iar după cinci ani clădirilor le-a putut fi schimbată destinația.