Ce reguli noi au apărut în programul „Tomata“: „Fermierilor interesaţi să pună hrană sănătoasă pe masa românilor le convine“

Noi controverse pe marginea continuării programului „Tomata“. Fermierii interesaţi de sprijinul de 3.000 euro cer lămuriri, susţinătorii fostului ministru Daea anunţă sfârşitul acestui tip de ajutor, iar cei din tabăra noului guvern vorbesc doar de schimbări de bun-augur în program.

În judeţul cu cei mai mulţi legumicultori înscrişi în programul de ajutor de minimis „Tomata“, în care fermierii care cultivă pe cel puţin 1.000 m.p. de solar tomate, într-o perioadă clar determinată, şi fac dovada comercializării cu documente a cel puţin 2.000 kg, primesc 3.000 euro/an, au reînceput discuţiile pe tema continuării acestui program. Din cei peste 12.000 beneficiari ai programului  la nivelul ţării, peste 5.000 au fost în 2019 din judeţul Olt.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a venit toamna trecută în Olt pentru a da asigurări că programul va continua, discuţiile s-au reluat însă în această lună pentru că fermierii interesaţi să producă tomate ar trebui să înceapă plantarea. Această operaţiune, conform condiţiilor anterioare de derulare a programului (în fiecare an se emite un ordin specific), ar trebui verificată de direcţiile agricole, iar din acest motiv legumicultorii, care trebuie să depună şi cereri de înscriere în program, nu mai au pace.

„Bineînţeles că întreabă, vin şi aici, ne şi sună. Şi chiar i-am întrebat de ce cultivă: o fac pentru ajutor, sau o fac să câştige din ce produc?“, a declarat directorul executiv-adjunct al Direcţiei Agricole Judeţene Olt, ing. Ion Anuţa, menţionând că în aşteptarea normelor care vor oficializa continuarea proiectului angajaţii DAJ au început deja monitoprizarea plantărilor în bazinele legumicole din judeţ. Asta pentru că deja în sudul judeţului Olt legumicultorii îşi înfiinţează culturile, astfel încât spre sfârşitul lunii mai să înceapă să pună pe mesele românilor roşii autohtone. „Nu ştim acum exact care vor fi condiţiile, dar dacă se va impune şi o monitorizare a acestui moment, la plantare, noi să avem dovezi clare“, a mai spus dir. adj. Anuţa.

Pentru cei care cântă prohodul programului Tomata, oamenii care au beneficiat de program, dar şi reprezentanţii DAJ Olt, reamintesc faptul că în 2019 ordinul cu normele aferente a fost emis la finele lunii februarie.

O regulă nouă - registru special de evidenţă a tratamentelor

Cel puţin două modificări importante, deja expuse în intervenţiile reprezentanţilor Ministerului Agriculturii în emisiunile televizate cu tematică agricolă, va cuprinde noul program „Tomata“.

Una dintre modificări se referă la verificările care vor fi făcute la fermieri de către angajaţii ministerului (din cadrul direcţiilor agricole). Cel de-al doilea control nu va avea loc la rodire, ca până acum, ci în momentul recoltării, astfel încât să se pună capăt speculaţiilor conform cărora au fost beneficiari ai programului care chiar şi-ar fi abandonat cultura după ce au trecut controalele iar cei 3.000 euro au fost asiguraţi, asta în condiţiile unor producţii mari intrate pe piaţă şi a preţurilor mici/kilogram obţinute. Pentru că, în condiţiile unei forţe de muncă scumpe, şi a necesităţii aplicării de tratamente certificate, la care se adaugă toate celelalte cheltuieli,  preţul obţinut/kilogram s-a dovedit că nu aducea prea mare profit. Este însă cazul acelor femieri interesaţi exclusiv de obţinerea ajutorului de 3.000 euro, spune Ion Păunel, liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

„Pe noi aceste modificări care se preconizează nu ne deranjează, din contră. Este vorba pe de o parte de acel control la recoltare, iar pe de alta, de implementarea unui caiet de tratamente pe care să-l aibă fermierul, un registru al produselor fito-sanitare aplicate. Şi acesta este o normalitate, pentru că, vom vedea, în următorii ani oricum spre asta trebuie să mergem, pentru că se va pune mare accent pe trasabilitatea produselor, pe siguranţa acestor produse. Fermierii interesaţi să producă hrană sănătoasă pentru consumatori, pentru care evident că vor obţine şi un preţ bun, nu vor avea o problemă, cu siguranţă asta. Cei interesaţi doar de buzunar însă.... Ei sunt cei care se opun“, a spus Ion Păunel.

Dacă cele două modificări sunt agreate de fermierii care chiar trăiesc din această afacere, cei mai mulţi moştenind-o din tată în fiu şi perfecţionând-o, în ceea ce priveşte programul Tomata au în schimb alte solicitări. Cea mai importantă este cea a schimbării perioadei de livrare pentru cele 2.000 kilograme impuse. Pentru că vorbim de tomate în spaţii protejate, ministerul vrea să încurajeze producerea acestora cât mai timpuriu şi a fixat şi în anii trecuţi un termen iniţial, pentru ciclul I (programul susţine producerea de tomate în spaţii protejate în două perioade: sfârşit de primăvară-început de vară şi luna noiembrie), de sfârşit de mai, pe care ulterior l-a prelungit până la mijlocul lunii iunie. Fermierii cer ca această perioadă să fie chiar mai lungă, anume sfârşit de iunie şi chiar mijlocul lunii iulie, pentru că de-abia de la mijlocul verii începe recoltarea legumelor în câmp, prin urmare ar fi un plus încurajarea tuturor fermierilor cu solarii, nu doar a acelora care au spaţii încălzite şi pun pe piaţă tomatele la începutul verii. Rezultatul final ar fi acela că se pun roşii româneşti pe masa românilor toată vara, producţia autohtonă fiind superioară calitativ, spun fermierii, celei venite din Turcia sau din alte state cu o climă mai blândă.

„Chinezii fac spital în 10 zile, noi nu putem să ne asigurăm că producem legume sănătoase?!“

Unul dintre fermierii care salută noile reguli este Ionuţ Victor Radu, din Obîrşia, judeţul Olt, fermier beneficiar al programului care a  pus pe piaţă tomate din solariile proprii până la începutul lunii ianuarie şi unul dintre cei care au cerut constant un mai strict control asupra producătorilor, astfel încât să nu se mai pună în discuţie calitatea legumelor româneşti.

„Eu chiar mi-aş dori să se întâmple asta. Sunt absolut de acord şi cred că s-ar putea face chiar mai mult decât acest caiet de tratamente. Unii laudă trecutul, alţii viitorul. Ideea e să continuăm nişte programe de sprijin, nu putem să trăim în trecut. Eu mi-am legat, cumva, imaginea de fostul ministru, care m-a promovat, doar că eu am reprezentat astfel tinerii fermieri, nu un partid, sau un ministru. A fost o relaţie bazată pe încredere şi respect reciproc, însă eu fac acelaşi lucru şi acum, nu înseamnă că dacă s-a schimbat ministrul închid solariile şi plec, pentru că m-au întrebat mulţi ce fac acum. Eu tot asta fac“, a declarat tânărul fermier, care şi-ar dori un adevărat program de verificare a calităţii produselor celor care produc în acest program. „Noi suntem fermieri, nu le spunem noi ce să facă sau cum să facă, noi producem. Dar dacă fac chinezii un spital în 10-12 zile, noi nu putem să ne asigurăm cumva că punem pe piaţă produse sănătoase?!“, a mai spus fermierul oltean.