Când durerea de cap nu e efectul mahmurelii sau al mesei copioase. „Avem accidente vasculare şi la persoane sub 40 de ani“
0Medicii atrag atenţia asupra unor simptome care pot anunţa afecţiuni foarte grave, dar pe care, în aceste zile, le putem pune pe seama oboselii acumulate de sărbători, a consumului de alcool şi a meselor îmbelşugate.
Deşi din cauza COVID-19 românii au devenit extrem de reticenţi în privinţa prezentării la medic, sunt afecţiuni care reprezintă urgenţe majore, iar fiecare oră de întârziere scade şansa de vindecare. Medicii atrag atenţia că în această perioadă o serie întreagă de simptome ale unor afecţiuni grave pot fi puse pe seama excesului de sărbători. Dr. Renică Diaconescu, şeful secţiei Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, explică la ce să fim atenţi şi să nu ratăm intervenţia promptă în cazul unui accident vascular sau al unui anevrism.
„Primele semne sunt o stare de ameţeală intensă, cu tulburare de echilibru, apoi dureri de cap, mai ales în zona occipitală, durerile intense însoţite de vărsături, parestezii (amorţeli) la mână sau la picior, sau la ambele, sau chiar scăderea forţei la mână sau la picior, de aceeaşi parte. Mai mult – asimetria feţei. Se uită în oglindă şi vede că gura e strâmbă. Acestea ar fi primele semne. Chiar tulburările de vorbire - nu reuşesc să rostească anumite cuvinte, nu înţeleg anumite cuvinte - sunt semne care pot să vestească instalarea unui accident vascular. Celelalte – ameţeli, cefaleea, tulburările de echilibru, pot să preceadă instalarea accidentului vascular şi, repet, este foarte bine ca pacienţii să se prezinte cât mai repede la serviciul de urgenţă, pentru că intervenţia salutară este în primele patru ore şi jumătate de la instalarea accidentului vascular. Din păcate, foarte mulţi întârzie venirea la spital, crezând că poate să le treacă acasă, că se pot trata şi acasă. De aceea fac apel şi la medicii de la Salvare, la medicii de familie, ca aceşti pacienţi să fie cât mai repede îndrumaţi spre serviciile de urgenţă“, este apelul medicului.
Medicul spune că prezentarea în timpul optim face diferenţa între viaţă şi moarte, în anumite cazuri, sau între o recuperare aproape integrală şi a rămâne cu sechele neuro-motorii permanente.
„Foarte importantă este cefaleea occipitală. Poate să fie şi o migrenă biliară (n. red. – mulţi pacienţi îşi explică simptomul ca fiind «vechile mele probleme cu fierea»), dar mai bine este ca doctorul să stabilească diagnosticul diferenţial, şi nu altcineva. Cefaleele occipitale importante, mari, pot fi preludiul unei hemoragii cerebrale“, avertizează dr. Diaconescu.
„Poţi avea un anevrism sau o malformaţie cerebrală de care nu ştii“
Viteza de reacţie este hotărâtoare în cazul accidentelor vasculare. Spitalele cuprinse în programul naţional destinat tratării acestei afecţiuni pot efectua tromboliza, o intervenţie salvatoare, dacă pacientul se prezintă în primele ore de la declanşarea accidentului vascular.
„Vin mai puţini în această perioadă, probabil de teama COVID-ului, nu sunt îndrumaţi, nu se ştie foarte multe despre acest program, cred şi asta, pentru că numărul pacienţilor cu accidente vasculare care ajung în această fereastră optimă de timp este din ce în ce mai mic şi vreau să vă spun că odată instalat accidentul vascular este incompatibil cu viaţa, de multe ori. Şansele de a-şi reveni, de a se recupera, scad cu trecerea timpului. Multe accidente vasculare nu se pot reface, chiar şi cu trombolize, dacă acel aterom, acel cheag, să spunem pe înţelesul tuturor, care astupă vasul, nu poate fi dizolvat de substanţă. Atunci se trece în faza a doua, se îndreaptă spre Bucureşti, unde se face trombectomie sau se fac alte intervenţii. Dar majoritatea cazurilor venite spre noi se pot rezolva cu tromboliză. Au fost şi cazuri care nu s-au rezolvat, în schimb i s-a salvat viaţa. Chiar dacă nu şi-a revenit complet la deficitul motor, viaţa lui a fost salvată şi a rămas cu un deficit mai mic“, mai spune medicul, pentru „Adevărul“.
Din păcate, vârsta pacienţilor afectaţi a scăzut dramatic în ultimii ani, chiar dacă vârstnicii constituie în continuare majoritatea pacienţilor de la Neurologie.
„Vârsta este în continuare de la peste 70 ani predominantă, dar începe să scadă. Avem accidente vasculare şi la vârste de sub 40 ani. Am avut o tânără care a venit cu accident vascular şi care a beneficiat de tromboliză, şi din fericire şi-a revenit în 2-3 ore, avea 38-39 ani. Era dramatic la ea, era paralizată pe partea stângă, dacă nu mă înşel, şi mână şi picior. Mai ales la vârstele astea sunt predominante nu accidentele ischiemice, ci cele hemoragice. Poţi să ai un anevrism sau o malformaţie cerebrală de care nu ştii şi la un exces, de consum de alcool, de creştere a tensiunii arteriale, poate să se rupă această malformaţie şi să producă o hemoragie masivă incompatibilă cu viaţa“, mai spune medicul.
Două mari îngrijorări ale neurologilor
Medicii au constatat, în ultima perioadă, două ameninţări majore la viaţa pacienţilor. Este vorba pe de o parte de greşeli pe care pacienţii le fac fără să se gândească la efectul deciziilor lor, iar pe de alta, de o insuficientă aplecare a anumitor specialişti către problemele pacienţilor.
„Sunt două lucruri care cel puţin nouă, neurologilor, ne pun mari semne de întrebare. Unul ar fi că tratamentul antihipertensiv nu este luat constant şi oamenii cred că dacă se simt mai bine pot să renunţe la el. Repet, un tratament de hipertensiune odată început nu se întrerupe niciodată. Este, să spunem plastic, ca un cal pe care-l înveţi în ham, în momentul în care i-ai luat hamul, se duce. În momentul în care nu mai iei tratamentul antihipertensiv, în ziua respectivă tensiunea poate să crească rapid şi să atingă cote alarmante.
Al doilea semn de întrebare îl punem pentru bolnavii cu fibrilaţie atrială permanentă, care nu sunt bine receptaţi de anumiţi medici care nu le introduc anticoagulante în tratament. Au apărut acum, pe lângă tratamentul vechi cu antivitamina K, au apărut acum noi anticoagulante orale, care nu mai necesită acea investigaţie lunară, INR. Au început să fie compensate şi sunt mult mai sigure. Foarte mulţi pacienţi care au fibrilaţii sunt trataţi cu aspirină sau cu altceva şi nu este un tratament eficient. Singurul tratament eficient în prevenirea accidentului vascular la cei cu fibrilaţie atrială sunt anticoagulantele, fie cele antivitamină K, fie noile anticoagulante orale“, a mai precizat neurologul Renică Diaconescu.