Video Amenzi uriașe pentru legumicultori în cazul depășirii nivelului de pesticide. „Comisia Europeană ne va urmări să vadă cum implementăm”

Producătorii dintr-un important bazin legumicol din sudul țării au aflat că noile reglementări impun amenzi uriașe în cazul depășirii limitelor legale la pesticide. Reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare au dus discuția mai departe, încercând să afle de ce încă se folosesc și substanțe neautorizate.

Întâlnirea între reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare și legumicultori a avut loc joi, 26 martie 2026, la inițiativa Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, la Pleșoiu, o localitate cu tradiție în legumicultură. Zeci de producători locali, dar și reprezentanți ai farmaciilor fitosanitare, au participat la dezbaterea privind aplicarea tratamentelor cu respectarea normelor legale, semnalând la rândul lor vechi probleme care-i macină.

„Poate reușim după întâlnirea aceasta să demontăm mitul Autorității care vine și ne controlează, acest bau-bau care nu vine decât să ne impună reguli, să ne impună chestii venite de la Bruxelles care ne încurcă, și care ne și amendează. (...) Nu este ceea ce facem noi. (...) Vrem să începem de jos - informare, conștientizare, măsuri corective și, la final de tot, pentru că în definitiv suntem organ de control, măsurile coercitive”, li s-a adresat celor prezenți directorul ANF, Romeo Șoldea. Pentru a pune pe masa consumatorilor hrană sănătoasă, producătorii și instituțiile cu rol de îndrumare și control trebuie să colaboreze, a insistat șeful ANF.

Discuțiile aplicate au pornit însă de la date concrete. La nivelul județului Olt, din probelele prelevate anul trecut în programul de control al ANF pentru determinarea reziduurilor de pesticide, din 241 probe analizate (toate din legume) s-au identificat două neconformități, ambele la tomate.

„Vreau să vă spun că la prima auzire, două probe neconforme din 250 este puțin. Înseamnă că toată lumea lucrează corect și lucrurile sunt foarte bine. Însă vreau să vă spun că, pe lângă aceste două probe care au fost cu limita maximă admisă pe partea de pesticide depășită, au mai fost și alte probe, și nu puține, care, chiar dacă acea limită maximă admisă nu era depășită, aveau totuși urme de pesticide. Și nu puține. Legal, proba este conformă, însă o parte din acele pesticide cu valorile sub limita maximă admisă nici nu trebuia să se afle pe teritoriul țării. Nu erau omologate pentru a fi folosite în România, nu au fost niciodată omologate pentru a fi fost folosite în România și cumva ele au ajuns pe piață pentru a fi utilizate printr-o piața subterană, printr-un comerț ilegal”, a semnalat Șoldea. După ce le-a expus situația, directorul general al ANF le-a lansat și provocarea de a răspunde unei întrebări la care autoritățile trebuie să găsească răspuns: de ce legumicultorul român s-a simțit forțat să achiziționeze produse neomologate?

Amenzi de zece ori mai mari

Ordonanță de urgență 53/2025 privind fabricarea, ambalarea, etichetarea, reambalarea, depozitarea, comercializarea, importul, exportul, utilizarea şi prestarea de servicii cu produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României este reglementarea care le poate aduce producătorilor de hrană care „calcă strâmb” amenzi mult mai mari decât precedentele norme. Concret, au aflat cu stupoare legumicultorii, dacă se constată depășiri ale limitelor legale în cazul probelor pentru determinarea reziduurilor de pesticide, amenda, care în trecut era între 3.000 și 7.000 lei, este acum între 30.000 – 35.000 lei.

Cuantumul nu a fost stabilit de către ANF, ordonanța având opt ministere avizatoare, a mai precizat Șoldea. Amenda poate reprezenta compromiterea sezonului pentru un fermier, însă consecințele nu se opresc aici. Dacă fermierul este beneficiarul unei program de minimis (este cazul Programului „Tomata”), va fi exclus din program și riscă și alte sancțiuni din partea APIA. Pe de altă parte, fermierul va fi monitorizat de către ANF pentru o anumită perioadă. Măsurile, deși par deosebit de aspre, sunt gândite raportat la consecințele asupra sănătății umane, asupra mediului înconjurător etc..

„Este limpede că lucrurile trebuie tratate cu mai mare seriozitate și cu mai mare responsabilitate. Orice producător ar trebui să aibă în minte, în paralel cu urmărirea profitului, și obligația pe care o are de a pune pe masă noastră a tuturor produse sănătoase”, a insistat directorul Autorității Naționale Fitosanitare.

Controalele vor fi mai numeroase în acest an, comparativ cu anul trecut, astfel că în județul Olt numărul probelor va crește la 300. Actualizarea legislației cu privire la utilizarea pesticidelor a fost obligație a țării noastre pentru a adera la OCDE. „Vom fi monitorizați în perioada următoare, Comisia Europeană ne va urmări să vadă cum implementăm această ordonanță”, a adăugat șeful ANF. Legea va fi aplicată „la un nivel maxim de corectitudine”, au mai fost informați fermierii.

Pe de altă parte, legumicultorii care încalcă legea nu vor putea invoca necunoașterea normelor, pentru că tot legislația actualizată impune ca fiecare fermier să parcurgă un curs de instruire la finalul căruia i se eliberează un atestat. Cursurile sunt disponibile online, înregistrarea realizându-se chiar pe site-ul ANF.

„De ce ei au atât de multe produse și noi nu avem?”

Odată deschisă discuția despre aplicarea produselor fitosanitare, fermierii au început să-și spună păsurile. Sunt perioade și sunt culturi în care produsele pe care le folosesc nu fac față. „Ce avem și noi nevoie, pentru că vedem, ne intră pagini din Italia, ne intrăm pagini din Spania. Întrebare: de ce ei au așa de multe produse și noi nu le avem?”, au vrut să știe fermierii.

Răspunsul nu i-a mulțumit pe deplin. Au aflat că unul dintre motivele pentru care nu obțin rezultatele așteptate folosind anumite produse este acela că nu respectă întocmai indicațiile privind aplicarea lor.

Cât despre produsele pe acre fermierii din alte țări, chiar ale Uniunii Europene, le au la dispoziție și le pot folosi, dar acestea nu sunt disponibile în România, răspunsul este complex. Pot fi produse omologate pentru un anumit climat, diferit de cel al României, dar poate fi și situația în care firma producătoare nu cere omologarea respectivului produs în România.

„Avem produs care este omologat în România la o anumită cultură și același produs în Spania este omolog la altă cultură. Deci fiecare stat, în funcție de solicitarea pe care o are deținătorul omologării - și aici discutăm despre firme, pentru că ei sunt cei care vin, companiile sunt cele care vin și depun pentru omologarea unui produs de protecție a plantelor - în solicitările pe care ei le fac și prin dosarele pe care le aduc solicită anumite culturi, anumite doze, în funcție de studiile pe care le au. Acum trebuie să mai reținem și un alt aspect. Spania, conform regulamentului privind omologarea produselor de protecție a plantelor, este într-o altă zonă climatică, diferită de România, ca atare necesită alte studii și teste pentru Spania un produs față de ceea ce necesită în România”, a explicat Ramona Ionela Nichifor, director general-adjunct al ANF.

Fermierii s-au plâns, de asemenea, că anumite produse pe care ei le consideră bune au fost scoase de pe piața din România, iar cele care le-au înlocuit nu sunt al fel de eficiente. În acest caz, au semnalat reprezentanții ANF, discuția se mută într-o altă direcție. Deși produsele respective și-au dovedit eficiența în combaterea bolilor și dăunătorilor, au picat-o între timp pe cea privind efectele asupra sănătății umane. Este cazul produselor retrase de pe piață în urma studiilor.

„De reținut că substanțele, dacă au fost scoase, nu au fost scoase pentru că erau bune. E clar că ele au avut efecte. Pentru că asta trebuie să reținem. Orice substanță este evaluată la nivel european de către EFSA. Este o organizație europeană care verifică din punct de vedere al efectelor pe care acea substanță le are asupra omului, asupra mediului, ca atare acele substanțe active nu au mai îndeplinit criteriile să fie apropiate. De ce nu mai folosim DDT? Pentru că era foarte toxic și persistent în sol”, a mai explicat Nichifor.