Topul gafelor de evitat pentru a avea o conversaţie reuşită. Ce nu trebuie să facem atunci când purtăm discuţii în societate
0Gafele în conversaţii pot fi cu uşurinţă evitate dacă ţinem seama de câteva reguli simple atunci când ieşim în societate.
Sfaturile pot fi găsite în renumitul volum al Aureliei Marinescu intitulat ”Codul bunelor maniere astăzi”.
Subiecte tabu şi gafe
Există subiecte acre pot fi discutate doar între prieteni. Un asemenea subiect, şi nu cel mai puţin important, sunt banii. Dacă e permis să vorbeşti la o petrecere despre preţul unui călătorii, cel puţin atâta vreme cât nu e cel pe care l-ai plătit, este o gafă să discuţi despre preţul unui cadou. Asemenea gafe ne fac să-i recunoaştem de la o poştă pe parveniţi. Dar culmea prostului gust este să te plângi de lipsa banilor, de necazurile din familie sau de la serviciu. În plus e şi inutil – nimeni nu-ţi va rezolva problemele. Vei fi doar compătimit şi te vei pune într-o situaţie umilitoare.
Tot gafă e ca la o petrecere să ceri consultaţii cuiva cu o anumită meserie. Niciun bancher nu-ţi va indica cel mai bun plasament pentru banii tăi doar pentru că este invitat în aceeaşi casă cu tine. Nimic nu-l va constrânge să-ţi dea informaţiile pe care banca sa le cumpără cu bani grei.
Nu căutăm specialişti la petreceri
Cei mai răi dintre toţi sunt bolnavii eterni, pentru care o consultaţie este oricând binevenită, uitând că niciun medic nu va putea pune un diagnostic în asemenea condiţii. În plus, nimeni nu va fi fericit să dea consultaţii în timpul liber. Aproape orice medic, avocat sau profesor poate să vă relateze una sau două întâmplări care ilustrează mania multor oameni de a încerca să profite, în societate, de cunoştinţele profesionale ale cuiva aflat în timpul său liber.
Alte subiecte tabu sunt politica şi religia, amândouă fiind legate de opinii prea ferm conturate în mintea omului pentru a fi schimbate la o reuniune oarecare fără riscul de a ajunge la ceartă. Totuşi, în cazul unor discuţii aprinse, să urmăm exemplul celor care nu-şi pierd cumpătul.
Generalizările şi bârfa
Să ne ferim să tragem concluzii de o banalitate înfiorătoare, precum ”Aşa-i românul” sau ”Ah, bărbaţii sunt toţi la fel. Devenim în mod automat ridicoli. Generalizările de tipul ”femeile”, ”bărbaţii”, ”patronii”, ”bogaţii”, ”săracii” utilizate excesiv denotă o mare sărăcie spirituală.
Este permis să vorbim despre cunoştinţe comune care nu sunt prezente? Sigur că da, depinde însă cum o facem. Nu avem voie să spunem nici mai mult nici mai puţin decât dacă ar fi de faţă. Ar fi dorit să le luăm chiar apărarea împotriva denigratorilor. Intervenţia noastră ne va pune la adăpost de orice calomnie, de orice bârfă.
A-i forfeca pe cei absenţi este semnul lipsei de caracter, chiar dacă te ascunzi în spatele unui nevinovat ”Hai să bârfim un pic”. În plus, este un joc foarte periculos căci informaţia ajunge mai devreme sau mai târziu la cei în cauză. Şi este dovada unei totale lipse de inteligenţă pentru că, evident, nu vrei să ai neapărat duşmani. Dacă cei absenţi îţi sunt prieteni, a-i apăra devine o datorie de onoare. Abţineţi-vă însă de la a le transmite penibila discuţie, alimentând bârfa.
Vă mai recomandăm:
Trei stâne din judeţele Braşov şi Mureş au fost dotate cu panouri fotovoltaice, în cadrul unui proiect susţinut cu fonduri norvegiene. Ciobanii au current, apă caldă şi învaţă să gestioneze problema gunoiului natural, astfel încât să nu afecteze mediul.
Creaţiile lui Simion Cojocaru, un meşter miniaturist din localitatea Ocna Sibiului, au ajuns în toată Europa, dar şi în Statele Unite ale Americii. Singurul regert al sibianului e că nu a învăţat pe nimeni meserie.
O afacere de familie pornită la Reghin, judeţul Mureş, a reuşit să spargă barierele conform cărora produsele româneşti ajung greu sau deloc în marile supermarketuri. La serele de la Reghin se produc aproximativ 1.200 de tone de roşii anual.