Legenda Cetăţii bântuite din Ardud şi a Bisericii blestemate din Acâş, două dintre cele mai tulburătoare poveşti ce vin din negura vremurilor
0Una dintre cele mai vechi cetăţi din judetul Satu Mare îşi datorează popularitatea turistică unei legende care o are în prim plan pe fata principelui Francisc Rakoczi. De aceaşi notoriotate se bucură şi biserica din Acâş cu o vechime de peste 800 de ani şi o istorie plină de momente dramatice.
În jurul cetăţii Ardud s-au tesut multe legende legate de figura istorică a lui Francisc Rakoczi al II-lea, printre care şi tunelul sau pivniţa întunecata, cum i se spune în legenda care facea legătura între Cetatea Ardud şi Castelul din Carei.
Pentru că nu-şi puteau explica modul în care curuţii reuseau să-i învingă pe austrieci, aceştia au recurs la un şiretlic: după multe consultări au trimis familiei Francisc Rakoczi al II-lea un ofiţer chipeş care să o seducă pe fata principelui.
La scurt timp prinţesa Vilma s-a îndrăgostit de ofiter şi i-a divulgat taina tunelului. Cuprinsă de remuscări fata i-a povestit a doua zi tatalui ei ce s-a întâmplat,dar era prea târziu fiindcă soldaţii austrieci au venit să-l aresteze pe tatăl fetei. Ca printr-o minune principele a reuşit să intre în tunel nu inainte de a-şi blestema fiica. Fata princepelui trăieşte şi astăzi în tunel. Legenda spune că tânărul care vrea să o dezlege de blestem trebuie să sarute de trei ori toate cele trei chipuri ale fantomei ce apare în prima fază în chip de şarpe apoi în chip de broască şi în final în chip de mireasa plângând.
În continuarea legendei se spune că tânărul după ce a trecut examenul cu cele trei fantome trebuie s-o urmeze în pivniţă. După care printesa îi arată tot tezaurul compus din arme, aur, argint şi nestemate .În tot acest timp de la începutul ritualului şi până la sfârşit tânărul nu are voie să priveasca înapoi pentru că se preface în stâncă de piatră. Legenda mai spune că până nu va fi dezlegată de vreun tânăr fata principelui nu are voie să se pieptene şi să se spele decât o dată de an (în noaptea de Înviere –Paşti).Vilma poate să se mărite până când nu-şi va coase rochia de mireasă (cămaşa) dar într-un an nu poate coase mai mult de şapte împunsături.
Din legenda care circulă azi în zona Codrului se spune că fata principelui i-a divulgat ofiţerului secretul pivniţei cum că tatăl ei şi-a inversat potcoavele calului cu care circula prin tunel pentru a nu fi prins de duşmani. Această legendă circulă prin viu grai până în zilele noastre.
Prinţesa Şerpoaică a Ardudului medieval a prins viaţă şi într-o carte scrisă de o tânără scriitoare din Satu Mare, Karina M. Vlad, stabilită în Portugalia. În cartea intitulată sugestiv “Şerpoiaca” scriitoarea ne aşează în faţa ochilor legenda unei cetăţi transilvănene, o legendă care alunecă uneori în basm, alteori în populara literatură fantasy. O legendă despre Ardud, despre regiune şi oameni, despre credinţe şi valori. O legendă despre dragoste şi război, despre supranatural şi lumesc, despre conflict şi izbăvire.
- Cetatea Ardudului, este una din cele mai puternice fortăreţe senioriale din nordul Transilvaniei. În prezent se pot vizita 2 turnuri ale cetăţii şi o parte din beciuri, în interiorul cetăţii se găseşte un muzeu care prezintă istoria şi evoluţia locului. În unul din turnuri puteţi vizita Sala blazoanelor care oferă o scurtă incursiune în istoria familiilor importante care au stăpânit domeniul Ardudului, Sala cavalerilor, unde puteţi admira o mică colecţie de arme şi costume medievale, de asemenea şi o colecţie de imagini ale cetăţii începând cu anul 1730 şi până în prezent. Al doilea turn oferă o sală de exponate cu costume populare şi unelte ale iobagilor, precum şi ceramică de sec. XVII-XVIII. De asemenea, de pe terasa turnului se poate admira panorama oraşului Ardud. În incintă, la intrarea în cetate se află bustul lui Bartolomeu Dragfi, realizat de sculptorul Radu Ciobanu.
Legenda bisericii blestemate din Acâş
Ridicată în urmă cu peste 800 de ani, aceasta a supravieţuit în mod miraculos perioadelor zbuciumate păstrând, în mod ciudat, şi astăzi semiluna în vârful turnului. Chiar dacă are mai multe secole vechime, biserica nu este tencuită nici astăzi, conform legendei locale mortarul pur şi simplu nu se leagă de cărămida din care este construită.
În anul 1642 biserica a ars în urma unui incendiu iar, imediat după aceea turcii i-au dat foc din nou. La 15 septembrie 1834 s-a produs un mare cutremur de pământ cu epicentrul în zona Careiului, care a distrus mai multe aşezări şi biserici importante. Biserica din Acâş nu s-a prăbuşit, cu toate că a suferit mari daune. O altă năpastă s-a abătut asupra bisericii în 1862, când un incendiu devastator a distrus toată strada Crasnei din Acâş. Focul a ţinut trei zile şi a ars o jumătate de sat, iar biserica a fost afectată.
De numele acestei impozante clădiri bisericeşti sunt legate o seamă de legende care circulă şi astăzi prin sat.
Cea mai interesantă dintre ele este aceea că biserica a rămas netencuită deoarece toate încercările de a aplica un strat de tencuială au fost zadarnice pentru că tencuiala nu se prinde de pereţi. Mulţi preoţi au încercat să tencuiască lăcaşul de cult. Îl tencuiau meşterii, îl finisau, dar după cădea tot. Mortarul nu se prindea de pereţi. Se spune că atunci când a avut loc Reforma lui Martin Luther, reformaţii au ocupat mănăstirea şi au alungat călugării.
Supăraţi, aceştia au aruncat asupra bisericii multe blesteme din cauza cărora va rămâne netencuită pentru totdeauna.
O altă legendă este legată de existenţa în vârful unui turn al bisericii a semilunii islamice. Conform legendei, aceasta a fost ridicată în turn deoarece se spunea că turcii nu atacă lăcaşurile care au acest semn mahomedan. Probabil că această idee le-a venit localnicilor după ce turcii au distrus biserica proaspăt renovată în 1642.
Vă mai recomandăm
VIDEO Legenda de la Ardud: Fantoma fiicei lui Francisc Rakoczi al II-lea din pivniţa Cetăţii