Haute Couture made în Oaş (GALERIE FOTO)

Evenimentul a fost organizat în premieră de prima şi singura Casă de Cultură de Drept Privat şi de Interes Public pentru Ţara Oaşului din Bixad, cu scopul de a promova tradiţiile oşeneşti. Zeci de mii de mărgele viu colorate, prinse pe costumaţia oşencelor au atras atenţia localinicilor din Ţara Oaşului, prezenţi ieri la prima manifestare culturală din zonă.

Nu mai puţin de 50 de oşence au purtat cele mai noi colecţii oşeneşti, lucrate în totalitate manual.
„Evenimentul a fost organizat tocmai pentru a păstra şi promova actul cultural specific zonei Oaşului. Casa  de Cultură de Drept Privat şi de Interes Public pentru Ţara Oaşului vrea să demostreze tuturor cetăţenilor că oşenii au cu ce să se mândrească“, a spus Viorel Finta, preşedintele asociaţiei culturale.

1250 de kilograme de material

Nu mai puţin de 1250 de kilograme de material au fost purtate de cele 50 de fete. Fiecare costum oşenesc cântăreşte cel puţin 25 de kilograme. Încărcătura o dă miile de mărgele prinse pe pânza manual brodată. „Aceste costume se poartă doar la evenimente speciale, nunţi, Paşte, Crăciun, dar şi în unele duminici. Este foarte greu, nu te prea poţi mişca“, a spus Irina Tătar, o oşancuţă care deţine un astfel de costum.

Două luni de muncă pentru un costum

Femeile din satul Bixad ştiu exact cât de minuţioasă este munca pentru crearea unui costum oşenesc autentic.   „Lucrez în fiecare zi la un astfel de costum, cusutul durează numai două săptămâni. Trebuie să ai ochi formaţi pentru aşa ceva şi bineînţeles, îndemânare“, a declarat Maria Tătar, de 47 de ani, una dintre cele trei croitorese al satului Bixad care face la comandă astfel de costume. Comenzile se fac înainte cu două trei luni, munca pentru întregul port realizându-se într-un timp mai îndelungat. „Am multe comenzi, abia fac faţă. Trebuie însă de menţionat că toată această muncă este foarte scumpă, ajunge la 4000 – 5000 de euro. Nu pot să lucrez în avans, pentru că asta ar însemna o investiţie foarte mare“, a mai spus Maria Tătar.

Concurenţă între costume

La fel ca la toate colecţii vestimentare şi la această categorie de îmbrăcăminte există o mare concurenţă între fiecare oşencuţă. Cu cât hainele sunt mult mai împodobite, mai viu colorate şi picmentate cu fir de aur, creşte concurenţa şi încrederea de sine în persoana respectivă. Unul dintre cel mai deosebit costum de oşancă l-a purtat ieri Ana Solomon, de 22 de ani, vestimentaţie pe care chiar ea şi-a creat-o.
„Am început cu zgărzi din mărgele, foarte greu de făcut, ea fiind apoi completată de cipca, care este tot din mărgele. Pe această suprafaţă, se aplică, în funcţie de preferinţă, modele de fructe sau steluţe. Eu am ales să îmi pun nu mai puţin de 5000 de mure pe vestimentaţie“, a spus Ana Solomon.
Pânza a fost brodată manual, nu de ea, ci de o firmă din Budeşti. „Zadia, adică partea din faţă se face din pănură foarte veche, iar deasupra este brodată cu diferite modele realizate tot din mărgele. Golonul sau cordonul care se leagă la brâul fetei are un rol important“, a mai spus tânăra.
Din portul popular nu pot lipsi cizmele de lac, special create pentru o astfel de ţinută. „Ele nu pot fi purtate la alte haine, sunt stric pentru cele oşeneşti. Acestea costă 250 de euro“, a mai declarat tânăra.

Baticul, cea mai scumpă parte a vestimentaţiei

Dacă întreg costumul porneşte de la preţul de 5000 de euro, baticul valorează nu mai puţin de 2000-3000 de euro. „În funcţie de model, dar mai ales vechime, se poate stabili preţul corect. Eu am reuşit să îmi creez costul la preţul de 3000 de euro, însă dacă l-aş scoate la vânzare el ar costa peste 6000 euro. Este unicat în Bixad, nicio oşancă nu poartă un astfel de exemplar“, a conchis Ana Solomon.

Tradiţia se păstrează

Etnologii spun că tradiţia portului oşenesc se păstrează în continuare. „În linii mari, croială este identică cu cea din bătrâni. În fiecare an se schimbă însă lăţimea mânecilor, lungimea pindileului şi textura“, a declarat Maria Lobonţ, etnolog în cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare.