Descoperire colosală la Satu Mare: unul dintre marile centre de prelucrare a "fierului de baltă" din Europa Centrală
0O descoperire arheologică extrem de importantă a fost făcută recent pe raza localităţii Iojib, din Satu Mare: un centru metalurgic de prelucrare a fierului de baltă, de pe vremea dacilor liberi.
Şeful secţiei de arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, Robert Gindele, explică faptul că noua descoperire arheologică de la Iojib, împreună cu situl de la Medieşul Aurit, unde se pot vedea cuptoare dacice vechi de 2000 de ani, confirmă existenţa în spaţiul nord-vestic al României a unui mare centru industrial.
„Descoperirea este deosebit de importantă pentru civilizaţia dacilor liberi. Este foarte probabil ca acest centru să fie unul dintre marile centre de reducere a fierului de baltă din Europa Centrală, până azi fiind făcute asemenea descoperiri doar în Polonia şi Germania“, explică arheologul Robert Gindele.
Ce este „fierul de baltă“
Descoperirile de la Iojib au fost făcute de câteva persoane care efectuau săpături la balastiera din Apa. Muncitorii au anunţat de îndată arheologii din cadrul Muzeului Judeţean, însă nu se aşteptau ca acele pietre să fie de o importanţă atât de mare. Arheologii s-au deplasat la faţa locului şi au stabilit că erau lupe de fier, fără a se şti exact din ce perioadă proveneau. La scurt timp, s-au efectuat şi săpături arheologice la faţa locului, în urma cărora au fost descoperite şi 52 de cuptoare metalurgice în care oamenii ardeau limonit (minereu de fier cristalizat), denumit popular „fierul de baltă“, obţinând acele lupe metalice, care ulterior erau prelucrate.
„Am descoperit 52 de cuptoare de redus minereuri pe o suprafaţă de 15 pe 15 metri. Este o concentraţie enormă, cuptoarele sunt uriaşe. Cuptoarele funcţionau ca nişte furnale, se puneau straturi de mangal, cărbuni de lemn şi straturi de fier de baltă, cum este cunoscut în zonă“, a spus arheologul Robert Gindele.
Cuptoarele erau conturate imediat sub stratul arabil, la o adâncime de 30 de centimetri. Din cuptoare a rămas în sit zgura de fier de la baza acestora, sub zgură fiind descoperit un strat subţire de cărbune de lemn.
„Bucăţile de zgură sunt foarte compacte, cu un conţinut ridicat de fier, sunt circulare şi păstrează forma cuptorului. Bucăţile cu cele mai mici dimensiuni au o greutate de aproximativ 25-30 kg, iar cele de mari dimensiuni depăşesc 60 kg“, explică arheologul.
Robert Gindele povesteşte că, în lipsa descoperirilor care puteau asigura o datare a complexului industrial, specialiştii au recurs la datarea prin radiocarbon (C14) şi au trimis mostre la cel mai apropiat laborator, la Poznań, în Polonia, confirmând supoziţiile arheologilor: cuptoarele metalurgice sunt din secolele II-III, exact din perioada cuptoarelor dacice de la Medieşu Aurit. Descoperirea este extrem de importanţă pentru civilizaţia dacilor liberi, mai ales pentru că este de mari dimensiuni. Robert Gindele este de părere că această descoperire este una colosală, de importantă internaţională, fiind de interes pentru întreaga Europă „barbară“, mai ales datorită faptului că deschide noi orizonturi şi speranţe că în zonă ar exista şi alte centre ale comunităţii din vremea dacilor liberi: un centru religios, un centru politic, un centru economic sau chiar morminte princiare.
„Descoperirea confirmă existenţa în spaţiul nord-vestic al României a unui mare centru industrial complex, compus din producţie ceramică şi fier, care foarte probabil valorifica produsele pe un areal geografic întins în Europa Centrală“, mai spune Robert Gindele.
Săpăturile au fost efectuate printr-un proiect transfrontalier demarat împreună cu Ucraina.
Alte 200 de cuptoare
La marginea localităţii Medieşu Aurit, la doar 12 kilometri de Iojib, se găseşte un sit arheologic unde se pot vedea cuptoare dacice vechi de 2000 de ani. Aici au fost dezgropate primele cuptoare dacice, folosite pentru producerea şi arderea ceramicii, atât a celei ritualice, cât şi a celei gospodăreşti. Mai mult, de curând, între anii 2009 şi 2010, aici au fost descoperite cele mai multe astfel de cuptoare din întreaga Europa Centrală.
Cercetările arheologice au fost demarate în 1964, descoperind şapte cuptoare pentru ars ceramică din secolele II-IV d.Hr. Muzeul Judeţean din Satu Mare a restaurat şapte cuptoare, care au un diametru de peste doi metri şi o valoare istorică inestimabilă. Pentru protejarea sitului, în viitor cuptoarele ar putea fi acoperite cu o cupolă de sticlă.
De asemenea, pentru ca aceste descoperiri să fie conservate, cuptoarele pentru ceramică au fost incluse într-un proiect transfrontalier. Deocamdată, însă, nişte uşi închise cu lacăte şi o plasă de sârmă sunt singura protecţie a fiecărui cuptor.
Vă recomandăm şi
Cetăţile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia au fost lăsate pradă profanatorilor
Comoară din vremea dacilor, descoperită la Târgu-Mureş
Dacii şi-au confecţionat singuri armele cu care au mers în luptă