Ceteraşii, tocmiţi de la Crăciunul trecut

În Ţara Oaşului, muzicanţii care însoţesc cetele de colindători din Ajun şi până la Bobotează primesc mii de euro, în funcţie de renumele pe care îl au. Oşenii din Certeze şi Bixad pun mână de la mână pentru a tocmi, chiar şi cu un an înainte de sărbători, ceteraşii şi zongoraşii care îi însoţesc la colindat. 

Feciorii din Ţara Oaşului investesc mii de euro în sărbătoarea Crăciunului. Ei plătesc între 2.000 şi 4.000 de euro muzicanţilor care îi însoţesc la colindat. Totul, doar pentru a-i  impresiona pe gospodarii satului, mai ales pe aceia care au fete de măritat. Îmbrăcaţi în straie tradiţionale, feciorii se adună în grupuri de până la 15 persoane şi colindă prin sat din Ajunul Crăciunului şi până la Bobotează. Ceteraşul şi zongoraşul acompaniază colindele cu vioara şi chitara şi sunt tocmiţi înainte cu un an. Colindatul cu muzicanţi este un obicei relativ recent, iar în Satu Mare se practică doar în localităţile Certeze, Bixad şi Târşolţ.

Tocmit din Franţa

Florin Cînţa este un tânăr de 24 de ani, din Bixad, care lucrează de şase ani la Paris. Se află încă în Franţa, unde poate sta liniştit până în apropierea Cărciunului. Are tocmiţi muzicanţii de anul trecut. Spune că le va plăti şi în acest an 2.000 de euro. Grupul de colindători din care face parte Florin este acelaşi de cinci ani. Şi sunt nouă feciori care au scos împreună anul trecut aceeaşi sumă din buzunar pentru plata muzicanţilor. „Şi anul trecut tot 2.000 de euro am plătit. În fiecare an muzicanţii încearcă să ridice preţul însă eu m-am înţeles cu al meu tot la 2.000 de euro. Unii cer şi 4.000 de euro", a spus Florin Cînţa. Pe lângă semnificaţia religioasă a sărbătorii, pentru oşanul de la Paris Crăciunul înseamnă bucuria revederii familiei, dar şi ocazia de a îmbrăca hainele populare de la el de acasă.

„Ador spiritul sărbătorilor de iarnă şi portul oşenesc. Aici, în Franţa, nu am unde să-l port. În plus, tot de sărbători am ocazia să joc. Pentru noi ceteraşul este foarte important", a spus Florin. Perioada sărbătorilor de iarnă le aduce bani frumoşi muzicanţilor. La câştiguri, ei compară Crăciunul cu perioada nunţilor. „Câştigăm frumos. Pot spune că la noi nu se simte criza. Pentru a impresiona gazdele, în special fetele, feciorii se străduiesc să umble la colindat cu cei mai buni dintre ceteraşi, aşa că nu se prea uită la bani. În plus, primim bani şi din dedicaţii. Câştigăm ca în perioada nunţilor", a spus Vasile Solomon (41 ani), zis Dobu, ceteraş de la vârsta de 16 ani.

Dansează la colindat

Etnologii susţin că la obiceiul colindatului cu muzicanţi s-a adăugat şi dansul. „Acest obicei nu era atestat în perioada interbelică. E relativ nou. Colinda feciorilor a existat dintotdeauna în Transilvania, numai că în unele sate din ţara Oaşului a îmbrăcat o formă nouă: practic, nu se mai colindă, ci se dansează", a declarat Natalia Lazăr, directorul Casei de Cultură din Negreşti Oaş. Se colindă în fiecare casă din sat, mai ales unde sunt fete de măritat. Cu ani în urmă, în ţara Oaşului bătrânii satelor colindau la fluiere. Aceştia se adunau în grupuri, iar după slujba de Litie (pentru binecuvântarea bucatelor şi spor) porneau la colindat în tot satul. Acum, acest obicei, este prea puţin păstrat.   

Nu în toate comunele se colindă şi se dansează pe la casele gospodarilor. „Explicaţia acestui obicei de dans în seara de Crăciun ar fi încheierea postului, când tinerii îmbină dansul cu colindatul. Ei simt că aşa trebuie să se manifeste. Mai demult, dansul era interzis până a doua zi de Crăciun", explică Natalia Lazăr. Aceasta mai spune că umblatul cu cetera din casă în casă în sărbătorile de iarnă, până la Bobotează, este şi un pretext de peţit fetele nemăritate. Tot în aceată perioadă se fac şi descântece de ursită şi se leagă căsătorii.

"În fiecare an, muzicanţii încearcă să ridice preţul, însă eu m-am înţeles cu al meu tot la 2.000 de euro."
Florin Cînţa localnic