Proiecte de 220 de milioane de euro aşteaptă finanţare UE la Reşiţa. Ce vor să facă autorităţile cu banii
0Unele administraţii locale din România se pregătesc deja pentru următorul exerciţiu financiar al UE şi fac primii paşi în proiectele pentru care doresc să obţină finanţare de Uniunea Europeană.
Reşiţa a reuşit să acceseze proiecte de 160 de milioane de euro, în ultimii patru ani, de departe cel mai important proiect fiind cel pentru reintroducerea tramvaiului şi reabilitarea infrastructurii.
Ioan Popa, primarul Reşiţei, speră ca următorul exerciţiu financiar al U.E. să aducă şi mai mulţi bani pentru municipiul de pe Bârzava. Edilul cărăşean spune că administraţia locală ştie deja proiectele pentru care va cere bani şi a început deja demersurile în acest sens.
"Noi am trimis deja fişele de proiecte, la care noi ne gândim, pe principalele axe: pe mobilitate, pe reconversie terenuri abandonate, pe inovare-cercetare şi pe smart-city. Le-am trimis la Timişoara, la Agenţia de Dezvoltarea Regională şi le-am discutat cu specialiştii de acolo, pe fiecare în parte. Fiecare fişă conţine cinci-şase proiecte, iar ca sumă totală se ajunge undeva la 220 de milioane de euro", afirmă Popa.
Edilul Reşiţei susţine că în această sumă nu intră finanţarea pentru un mega-proiect, care va fi dezvoltat în colaborare cu Primăria Timişoarei.
"Aici nu intră train-tram-ul Reşiţa-Berzovia-Timişoara sau Reşiţa-Berzovia-Oraviţa-Anina. Cu proiectul asta, trecem de 500 de milioane de euro, pentru că este un proiect foarte mare pe care nu ni-l asumăm doar noi, ca oraş, ci este un parteneriat cu CFR, Ministerul Transporturilor şi Primăria Timişoara. Acesta e un proiect care cuprinde întreaga zonă şi este extrem de important pentru întreaga regiune. Practic va însemna conectarea zonei Banatului Montan la zona Timişoarei, printr-un mijloc de transport în comun care nu este poluant, are capacitate mare şi poate transporta mii de oameni", spune Popa.
Primarul Reşiţei susţine că mai sunt proiecte pentru dezvoltarea unui centru de afaceri şi pentru sprijinirea tinerilor antreprenori. Un demers inedit este înfiinţarea unui centru de depozitare de fructe şi fructe de pădure care să aibă ca activităţi, de la recoltare până la depozitare în camere cu congelare rapidă şi ulterior cu prelucrarea fructelor în pulberi şi alte produse care să se poată vinde pentru în Europa de Vest.
Un alt proiect aşteptat de reşiţeni va putea fi realizat din bani de la U.E. Este vorba despre centura oraşului, pentru care Popa speră să obţină finanţare europeană.
"Din fericire pot fi finanţate, mai nou, inclusiv centuri de oraş. Vrem să facem măcar parţial centura Reşiţei, astfel cei care vin dinspre autostradă şi vor să meargă spre munte să nu mai treacă neapărat prin tot oraşul. Mai avem opt poduri pietonale şi malul drept al Bârzavei, tot prin finanţări şi mai avem două poduri prin care să legăm Găvondariul de zona unde va fi Aqualand-ul, Mall-ul şi parcul industrial", a mai declarat primarul Reşiţei.