O comună din Caraş-Severin se reîntoarce la CAP. Primarul a demarat reînfiinţarea cooperativei agricole

Chiar dacă au fost reticienţi când au auzit de cooperativă, primarul Mihai Vlădia a reuşit să-i convingă pe consăteni să se asocieze

Mihai Vlădia, primarul comunei Eftimie Murgu(Rudăria) din Caraş-Severin, celebră pentru complexul de mori pe apă, a început demersurile pentru înfiinţarea unei cooperative agricole de producţie, în care să intre sătenii care nu îşi mai pot lucra terenurile şi nu-şi mai pot creşte animalele pe cont propriu.  

Vlădia spune că e în beneficiul proprietarilor să se asocieze, pentru a face faţă noilor cerinţe. Primarul a convocat mai multe întâlniri la Căminul Cultural, unde a discutat cu cetăţenii, şi spune că 85 % dintre aceştia sunt de acord cu forma de asociere.

“Înfiinţarea cooperativei agricole a fost gândită pentru a rezolva în primul rând situaţia proprietarilor de animale, în special, proprietarii de ovine şi de bovine. Am încercat să le explic că pentru a prospera, pentru a putea avea beneficii de pe urma pajiştilor naturale, din 2019 o să se schimbe şi chestiunea cu subvenţiile, nu o să mai poţi rezista individual, doar într-o asociere”, spune edilul.

Acesta recunoaşte că, la primele discuţii, oamenii au fost destul de reticenţi. “Am întâlnit o problemă, caracteristică României, legată de cooperativă. Când au auzit prima dată, oamenii au fost reticenţi, însă le-am explicat că doar unindu-se, stabilind un statut foarte bun, vom putea accesa şi fonduri europene, vom putea face proiecte, iar fiecare membru rămâne proprietar al animalelor  şi terenurilor. Dacă doreşte, rămâne în cooperativă, dacă nu îi place cum merg lucrurile se poate retrage. Reticienţa a venit în primul rând de la vechile CAP-uri comuniste, dar şi din cauza faptului că în primii ani, de democraţie originală, a existat încă o tentativă de a organiza o astfel de cooperativă aici, la noi, care s-a soldat cu un eşec, din cauza lipsei de trannsparenţă şi a altor probleme pe care le-au creat cei care au înfiinţat-o şi mai multe nu vreau să spun. Oamenii, având aceste experienţe, era normal să fie reticenţi”, afirmă primarul din Rudăria.

Făina de Rudăria şi oţetul de prune

În momentul de faţă, primarul, împreună cu un grup de tineri, lucrează la documentele necesare înfiinţării cooperativei. După ce aceasta va avea un statut legal, membrii ei vor înregistra şi câteva produse specifice zonei, dintre care nu va lipsi făină măcinată pe piatră în celebrele mori pe apă de la Rudăria.

“Nu ascund ideea că vreau să găsim beneficiari pentru miei, lână şi pentru alte produse care astăzi se rispesc. Nu am început cooperativa cu toţi proprietarii, cu sute, pentru că e greu să lucrezi din punct de vedere tehnic. Va fi un grup de membri fondatori, câţiva zeci, în special tineri, care îşi doresc şi proiecte şi cu ei începem această asociaţie, urmând ca pe parcurs să ni se alăture şi ceilalţi doritori. Acum lucrăm la documentaţie şi am cerut şi sfatul celor de la Direcţia Agricolă, pentru că imediat după ce ne vom înfiinţa legal, să şi certificăm câteva produse tradiţionale din zonă. E vorba de făina de porumb şi de grâu, măcinată la morile noastre pe apă, brânza de Rudăria, oţetul de prune, care la fel  e un produs specific zonei şi altele”, spune primarul Mihai Vlădia.

Acesta spune că în această vară Cooperativa agricolă din Rudăria va începe să funcţioneze şi crede că va fi un succes de care se vor bucura toţi sătenii comunei, dar şi un model pentru alte comune din zonă.