Cum salvează doi timişoreni casele vechi ale Banatului. Locuinţe minunate refăcute exclusiv prin muncă voluntară

Nicoleta şi Radu Trifan, tinerii timişoreni care şi-au împlinit dezideratul de a-şi cumpăra o căsuţă la ţară, îşi trăiesc în continuare la fel de frumos acest vis.

Cei doi nu s-au mulţumit doar să-şi repare în mod tradiţional căsuţa, veche de 160 de ani, de la Valeapai(Caraş-Severin), ci au demarat un proiect prin care să sprijine bătrânii care trăiesc în case mai vechi de 100 de ani să le reabiliteze şi să le păstreze arhitectura orginală.

Nicoleta şi Radu au înfiinţat o asociaţie, “Acasă în Banat”, prin intermediul căreia desfăşoară aceste activităţi. Până în momentul acesta au intervenit deja la cinci case, însă nu vor să se oprească aici, dimpotrivă.

“Totul a pornit de la căsuţa noastră, de la refacerea ei şi apoi totul s-a transformat într-un alt proiect. Noi am cumpărat căsuţa în urmă cu doi ani, în 2016 şi am ţinut foarte mult să o refacem aşa cum era ea în vremurile bune. Este o casă de peste 160 de ani. E din barne de lemn, din lut şi e casă tipică pentru zona asta a Banatului. Poţi să trăieşti în astfel de căsuţe şi îţi poţi face un confort. Când lucram la casuţa noastră ne-am dat seama că arhitectura bănăţeană se pierde. Faţadele, de exemplu sunt primele care dispar. Casele de genul asta sunt în mare parte distruse. În primul rând, geamurile din lemn sunt înlocuite cu geamuri din plastic, termopan, faţadele se izolează modern şi sunt distruse. Ele pot fi izolate şi tradiţional şi ţine foarte bine. Poate vă amintiţi casele bunicilor ce răcoroase erau. Erau izolate cu lut, cu paie şi nu aveau probleme”, povesteşte Nicoleta Trifan.

Tânăra spune că succesul reabilitării casei lor i-a făcut să meargă mai departe.

“După ce ne-am făcut casa, toată lumea admira ce frumos a ieşit. Veneau oameni pe care nu-i cunoşteam să vadă şi atunci am zis foarte bine, dar hai să facem să se întâmple aşa şi cu alte case vechi de la sate. Teoretic în orice sat din străinătate, dacă ai case mai vechi de 150 de ani, sunt întreţinute şi vine lumea să le viziteze. La noi, din păcate, nu se întâmplă lucrul ăsta. Cele care au mai rămas arată destul de rău. Şi atunci am zis că poate putem să ajutăm măcar să le păstrăm pe cele rămase, să poată fi văzute şi peste alţi zeci de ani”, spune timişoreanca.

Voluntari adunaţi de pe reţelele de socializare

La fel ca şi la casa lor, la casele pe care le reabilitează, Nicoleta şi Radu au spijinul unor volunari pe care îi găsesc prin reţelele de socializare şi cu ajutorul site-urilor de profil.

“Şi noi am avut sprijinul unor voluntari. Am intrat în programul Work Away şi, în aceştia doi ani, cred că am avut la casa noastră peste 20 de voluntari. Cel mai mic număr de oameni pe care am reuşit să-i adunăm a fost cred că şase, dar au fost situaţii când am fost şi 20 de persoane. Cu cât suntem mai mulţi facem mai mult, dacă suntem puţini ne limităm şi facem ce este mai urgent.  Vin de peste tot. Din Timişoara şi din alte oraşe din ţară, dar am avut voluntari şi din străinătate. Ultima dată am avut o fată din Germania”, povesteşte Nicoleta.

Tânără spune că pentru a învăţa cum se lucrează cu lutul şi lemnul la aceste case s-au documentat inclusiv la Muzeul Satului.

“Am luat-o pas cu pas. De exemplu, am zis am zis că vrem să facem un cuptor şi ne-am interest să vedem cum se face un cuptor vechi. Ne-am uitat pe internet, am fost la muzeul satului în documentare şi aşa am învăţat. Ne-am refăcut pridvorul şi tot aşa ne-am uitat la case similare de la muzeu. Sigur că nu suntem specialişti şi vom avea mereu ce să învăţăm. Mai sunt şi unele ghiduri, de exemplu, foarte bune sunt ghidurile din Transilvania, pe tema asta. Pentru noi e un proces continuu, nu am terminat cu învăţatul”, afirmă timişoreanca.

La casele la care intervin, lucrările se desfăşoară pe timp de o zi, în care repară pereţi, acoperişul, vopsesc şi zugrăvesc. Practic, fac toate lucrările necesare că să stopeze degradarea.

“Nu putem spune neapărat că noi le renovăm. Pentru asta ar însemna costuri mari şi timp foarte mult. Sunt case reprezentative şi încercăm să stopăm degradarea lor, pentru ca generaţiile următoare să poată vedea cum arătau casele specifice zonei Banatului, în urmă cu sute de ani. Pentru că altfel, nu vor putea să vadă decât nişte ziduri drepte cu termopane, toate identice. Se pierde o identitate vizuală fantastică.  În satele svăbeşti sunt tot felul de decoraţiuni, în Banatul de Munte au alte caracteristici şi toate astea plac ochiului. Asta vrem să facem, să ajutăm să se pastreze identitatea aceasta.  Primele casele pe care le-am făcut au fost în Valea Pai, case vechi tradiţionale şi pe care proprietarii nu au avut nici posibilitatea, nici puterea să le refacă.  În general sunt oamenii în vârstă, care ştiau că ei nu mai pot să-şi repare casa şi atunci au acceptat sprijinul nostru. Pentru ei, chiar dacă sunt oameni foarte avuţi, materialele nu ar fi fost poate problema, dar foţa de munca da. Mai ales în satele astea e foarte mare criza de forţă de muncă. Sunt foarte mulţi bătrâni, care nu mai pot să lucreze. Şi atunci noi asta am făcut, am venit şi am pus mâna, şi am muncit”, spune Nicoleta.

Tânăra povesteşte că experienţele sunt extrem de plăcute, chiar  dacă au exista tot felul de “incidente”, în general cu vecinii, care veneau şi le spuneau proprietarilor că vor fi puşi să plătească la finalul lucrărilor sau că se fac de ruşine că vor apărea pe Facebook. Reacţia şi bucuria proprietarilor la final a făcut “toţi banii”, pentru voluntari şi le-a dat puterea să meargă mai departe.

Nicoleta şi Radu au planuri mari de viitor. Vor să continue să reabiliteze cât mai multe case însă îşi vor diversifica activitatea asociaţiei şi încearcă să promoveze producătorii locali şi gastronomia Banatului

“Vrem să continuăm şi să reuşim să oprim degradarea pentru cât mai multe case vechi din Banat. Mai avem şi alte proiecte. Vrem să ajutăm producătorii locali şi avem deja un caz în acest sens. Avem o fată de la Pişchia, care produce lavandă şi pe care încercăm să o ajutăm să se promoveze produsele şi să reuşească în ceea ce şi-a propus.Până la urmă, Banatul trebuie să fie un brand. Să te mândreşti că ai lucruri din Banat, că poţi să cumperi lucruri din Banat, să faci turism în Banat. Asta vrem noi să facem!”, mai spune Nicoleta.