Râmnicu Vâlcea: Chinezăriile se vând mai bine decât ceramica de la Horezu
0Cele mai căutate obiecte tradiţionale sunt oalele de sarmale şi ligurile de lemn. La mare căutare sunt şi ciorăpeii de lână pentru copii sau puloverele şi căciuliţele confecţionate manual.
La o privire mai atentă, râmnicenii care se uitau în această dimineaţă să cumpere produsele artizanale din Orăşelul Copiilor, şi-ar fi putut da seama că obiectele sunt nişte imitaţii făcute pe bandă rulană şi nu scoase direct din cuptoarele meşterilor ceramişti. Cu toate acestea, oamenii preferă să le cumpere pentru că, spun ei, sunt la fel de rezistente ca şi cele produse la Horezu de ceramişti consacraţi. „Mi-am cumpărat o oală de sarmale pentru că în această perioadă aveam mare nevoie de una. Ştiu că obiectele cele mai bune se găsesc la Horezu, patria ceramicii polulare olteneşti, însă decât să mai merg 50 de kilometri până acolo, prefer să cumpăr ce găsesc în oraş chiar dacă plătesc mai mult", a povestit Ioana Popescu, una dintre gospodinele care locuieşte în Râmnic. În Orăşelul Copiilor sunt amenajate 10 căsuţe în care comercianţii vând jucării, turtă dulce sau gogoşi calde.
40 de lei, o oală de sarmale
Cea mai mare vânzare o fac însă vânzătorii de kiciuri tradiţionale care povestesc faptul că deşi este criză, le-a mers destul de bine şi în acest an. „Anul trecut s-au vândut foarte bine oalele de sarmale foarte mari. Acum am vândut tăvile mai mici şi mijlocii. De asemenea, foarte mulţi vâlceni au cumpărat jucăriile făcute din lemn", a povestit Pavel Ianoşi, comerciant. Preţul de pornire pentru o oală de sarmale mare este de 40 de lei, iar cele mici şi mijlocii se vând cu 25 sau 35 de lei. „Eu sunt mulţumită de aceste produse, chiar dacă nu sunt făcute direct de ceramişti consacraţi. Asta este situaţia, în ţara asta orice se poate falsifica, iar noi am ajuns să ne obişnuim şi cu acest lucru", a povestit Mioara Manolache, o râmniceancă de 51 de ani. Cu toate acestea, meşterii populari ceramişti de la Horezu sunt nemulţumiţi de toate aceste falsuri care au apărut pe piaţă şi din cauza cărora li s-au micşorat lor vânzările. „Eu lucrez obiecte artizanale şi de ceramică numai cu motive tradiţionale specifice zonei Horezu. Pentru mine Cocoşul de Hurez este o emblemă ce se regăseşte în toate lucrările mele. Din păcate, produsele fabricate de noi ajung să fie copiate şi apoi vândute ca nişte falsuri grosolane la preţuri de nimic", a declarat Elena Vegheanu, ceramist renumit din zona Horezu.