Povestea neştiută a românului care a inventat stiloul. Petrache Poenaru, de la secretarul revoluţionarului Tudor Vladimirescu la lider al masonilor
0Născut într-o familie de boieri scăpataţi din sudul judeţului Vâlcea, inventatorul primului stilou din lume a avut o tinereţe zbuciumată. Secretar al revoluţionarului Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru a fost obligat să fugă în străinătate pentru a-şi salva viaţa după înăbuşirea Revoluţiei din 1821.
Petrache Poenaru venea pe lume într-o zi geroasă de ianuarie, în anul 1799, în conacul familiei din satul Beneşti (n.r. - din localitatea Bălceşti, judeţul Vâlcea). Istoricii susţin că Petrache Poenaru părăseşte casa părintească la o vârstă destul de fragedă, pentru a locui la nişte rude bogate.
În timpul studenţiei la Craiova, tânărul Petrache Poenaru doreşte cu tot dinadinsul să se alăture pandurilor lui Tudor Vladimirescu. Poenaru avea însă un „handicap“: nu ştia să mânuiască pistolul şi nici cuţitul. Chiar dacă nu a participat la lupte, inventatorul a fost în mijlocul revoluţiei, căci Tudor Vladimirescu a remarcat inteligenţa tânărului şi l-a luat să-i fie secretar. După înăbuşirea Revoluţiei din 1821, mulţi dintre pandurii lui Vladimirescu au fost omorâţi, iar Poenaru a fost nevoit să plece în străinătate. În 1822, vâlceanul a obţinut o bursă de studii la Berlin iar, ulterior, ajunge la Paris, locul unde mulţi tineri români aflaţi la studii au fost iniţiaţi în Masonerie.
„Petrache Poenaru, scăpat ca prin minune de la moarte, pleacă la rugăminţile lui Tudor Vladimirescu să studieze la Viena, iar apoi la Paris. Aici studiază filologia şi politehnica, devenind absolvent al Şcolii Politehnice din Paris”, spune profesorul Florin Epure, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Vâlcea.
„Condeiul portăreţ fără sfârşit”, brevetat în urmă cu 188 de ani
În mai 1827, pe când se afla în capitala Franţei, Petrache Poenaru şi-a brevetat invenţia "condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală". Cunoscută astăzi drept stilou, invenţia vâlceanului a contribuit la dezvoltarea societăţii, căci tocul cu rezervor al lui Poenaru a înlocuit penele şi tocurile cu peniţă metalică şi a eliminat zgârieturile de pe hârtie şi scurgerile de cerneală.
FOTO Brevetul obtinut de Petrache Poenaru. Foto arhive Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu Valcea
Trei ani mai târziu, înainte de a se întoarce în ţară. Petrache Poenaru devine primul român care face o călătorie cu trenul, acesta participând, în Anglia, la inaugurarea primei căi ferate din lume.
„Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încarcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi...”, nota în jurnalul său Petrache Poenaru.
Poenaru, venerabil într-o lojă din Bucureşti
Întors în ţară în 1830, Petrache Poenaru a fost numit în funcţii administrative şi politice. În timpul Revoluţiei din 1848, vâlceanul a ajuns în spatele gratiilor, acesta fiind arestat pentru că a făcut parte din comisia de eliberare a robilor ţigani. După Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor din 1859, Petrache Poenaru a ajuns în preajma domnitorului Alexandru Ioan Cuza, conducătorul Lojei “Steaua Dunării”. La acel moment, Poenaru era deja Venerabil într-o lojă masonică.
“Din 1856, Petrache Poenaru a fost venerabilul unei loji masonice bucureştene. Devine un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Poenaru nu putea sta în preajma domnitorului dacă nu ar fi fost mason. Se spune că Alexandru Ioan Cuza a fost ajutat de Masonerie să ajungă domnitor şi că masonii au fost cei care l-au înlăturat de pe tron”, mai spune profesorul Florin Epure.
Deocamdată nu se ştie în ce lojă masonică a fost membru cărturarul Petrache Poenaru. Cu cinci ani înainte să moară, în 1870, inventatorul devine membru al Academiei Române. Vâlceanul a rămas în istorie nu doar ca inventator, ci şi ca pedagog, matematician şi inginer, Petrache Poenaru fiind autorul primului curs de geometrie din ţările române şi coautor al primului dicţionar francez-român.
Conacul familiei lui Petrache Poenaru din Benesti. Foto Radu Sandovici