FOTO VIDEO Fascinanta plantă receptivă la atingere, căldură, întuneric sau adiere. Misterul din spatele numelui său

Plantă perenă, din familia Fabaceae, Mimosa pudica este o plantă originară din America Centrală şi de Sud. Mai este cunoscută şi sub denumirea „Nu mă atinge” sau „planta sensibilă”, din cauza faptului că îşi pliază frunzele spre interior când cineva se apropie sau o atinge.

Nimic nu este mai fascinant într-o interacţiune cu o plantă decât cea dintre un om şi planta ”Nu mă atinge”- Mimosa Pudica. Este captivant procesul prin care frunzele acesteia se răsucesc, se micşorează şi apoi "merg la culcare". 

Au existat o mulţime de "poveşti de copii" în jurul acestui comportament fascinant al frunzelor plantei. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, poveştile se transformă, pentru a se potrivi cu adevăratul motiv biologic din spatele marelui mister.

Aşadar, de ce frunzele "dorm" când sunt atinse, scuturate, dar şi în funcţie de lumină sau căldură? Pentru că frunzele se închid la întuneric şi se deschid la lumină şi procedează la fel când este căldură extremă sau adie vântul, nu doar când este atinsă.

Ce este Mimosa Pudica - planta „Touch Me Not”?

Există anumite specii de plante care suferă modificări structurale într-o perioadă foarte scurtă de timp; proces cunoscut sub denumirea de "mişcare rapidă a plantelor". Acest lucru se întâmplă când receptorii prezenţi în corpul plantei sunt activaţi de o alterare sau o modificare a formei plantei.

Mimosa pudica, cunoscută mai degrabă sub denumirea de "nu mă atinge" sau „planta mişcătoare”, este unul dintre puţinele organisme care demonstrează această ”mişcare rapidă a plantelor”. Deşi originară din America de Sud şi America Centrală, planta se regăseşte acum în întreaga lume, tocmai datorită acestei proprietăţi ciudate la stimulii externi.

De ce frunzele Mimosei Pudica se închid când este atinsă?

Mişcarea plantelor cauzată de stimulul de atingere este cunoscută sub numele de Thigmonasty (nu am găsit şi o denumire în română a acestui proces). În acest răspuns mecanosenzorial, anumite regiuni de celule pierd presiunea turgor – forţa care este aplicată asupra celulelor de apă cu celulele vacuole şi alte celule specific vegetale.

Mecanismul care face ca Mimosa Pudica să se închidă

Atunci când sunt perturbate din exterior, anumite regiuni ale plantei declanşează eliberarea unor substanţe chimice, inclusiv ioni de potasiu, în corpul plantei. Aceste substanţe fac ca apa şi electroliţii să iasă din celulă, ducând la o pierdere a presiunii celulare. Celula se prăbuşeşte, ceea ce duce la închiderea frunzelor. Stimulul, sub formă de atingere, este uneori transmis frunzelor învecinate, motiv pentru care reacţionează şi restul plantei, nu doar partea atinsă.

Procesul de pliere şi de revoltă a frunzelor presupune un consum suplimentar de energie din partea plantei. În plus, acest răspuns interferează cu fotosinteza. Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că botaniştii sunt confuzi în ceea ce priveşte modul cum a reuşit să evolueze planta având această trăsătură, dat fiind faptul că îşi epuizează stocurile de energie şi o afectează negativ.

Nu există dovezi concludente cu privire la motivele pentru care a dezvoltat această trăsătură, dar cercetătorii cred că ar putea acţiona ca un mecanism de apărare, împotriva prădătorilor. Gândiţi astfel: dacă aţi fi o mică insectă erbivoră care caută o cină plăcută, aţi risca şi aţi veni în apropierea unei plante ale cărei frunze se răsucesc, se întorc, se rostogolesc şi coboară la orice atingere sau aţi prefera să aveţi parte de o cină paşnică?

Animalele se pot speria de o plantă care se mişcă atât de rapid. Pe de altă parte, mişcarea bruscă poate alunga şi insectele dăunătoare. Deci, mişcările rapide ajută planta să îndepărteze insectele care ar putea constitui un pericol pentru anumite părţi ale acesteia.

Procesul este fascinant de urmărit, dar doar pentru că puteţi nu înseamnă că trebuie!

Pentru unii plantă decorativă, pentru alţii buruiană

La fel de spectaculos este şi faptul că frunzele îşi revin în cinci minute, dacă nu mai sunt deranjate. Însă dacă este deranjată des, până la urmă planta se usucă, datorită consumului intens de energie pe care îl depune după fiecare interacţiune.

Vara planta înfloreşte, având nişte gingaşe flori roz-sferice. Iubeşte căldura şi locurile însorite, dar şi umezeala. O dată la două săptămâni este recomandată câte o fertilizare.  

Crescută ca plantă de apartament în Europa si America, în Tanzania, sudul şi sud - estul Asiei, în unele părţi ale Australiei şi multe dintre Insulele din Oceanul Pacific este cunoscută ca plantă invazivă, iar în nordul şi vestul Australiei este declarată buruiană.