FOTO Cum a ajuns o mănăstire din Vâlcea să fie unica din România închinată aviatorilor şi marinarilor

Vâlcea este judeţul cu cele mai multe lăcaşuri de cult vechi din România. Unul dintre ele a devenit singura mănăstire din România închinată aviatorilor şi marinarilor, deşi judeţul nu deţine niciun port şi nici măcar un aeroport.

GALERIE FOTO

Despre Mănăstirea Dintr-un Lemn din Frânceşti, judeţul Vîlcea, s-a scris deseori, dar niciodată complet. Sunt lucruri în povestea acestui lăcaş de cult de-a dreptul uimitoare care merită cunoscute. 

Spre exemplu, nu mulţi români ştiu faptul că este singura mănăstire din România dedicată aviatorilor şi militarilor, deşi Vâlcea nu are deschidere nici la mare, şi nici la Dunăre şi, pe deasupra, nu deţine nici măcar un singur aeroport. 

Cel datorită căruia a fost închinat sfântul lăcaş celor două categorii profesionale este un fost ministru, la acea vreme al Aerului şi Marinei, generalul Paul Teodorescu. În perioada antebelică, acesta a fost membru al Academiei Române, ataşat militar la mai multe ambasade din Europa, dar şi membru al Legiunii de Onoare. 

Lăcaşul de cult refăcut cu banii ministrului şi ai episcopiei

Personalitate extrem de activă la vremea sa, s-a implicat în construcţia mai multor structuri cheie pentru domeniul în care activa, precum: Şcoala de Război, pe care astăzi o cunoaştem drept Academia Militară, fabrica de avioane IRA din Braşov, o parte dintre depozitele din portul Constanţa. Tot lui i se datorează statuia Aviatorilor din Bucureşti, dar şi programul navei - şcoală Mircea cel Bătrân.

La vremea la care generalul Teodorescu a ajuns ministru, Mănăstirea Dintr-un Lemn era în paragină. Aici mai vieţuiau câteva călugăriţe în condiţii greu de imaginat. Cu banii proprii, dar şi cu ajutorul Episcopiei Râmnicului a reuşit să refacă chiliile, drumul, a introdus curent şi apă potabilă, să construiască cimitirul eroilor, unde astăzi îşi are somnul de veci. 

Atunci i-a venit ideea de a transforma sfântul lăcaş în loc de închinăciune şi pomenire pentru aviatori şi marinari. Mănăstirea a obţinut un statut oficial care-i permite să oficializeze slujbe de pomenire şi comemorări de Sf. Ilie şi Sf. Maria - patronii sprituali ai celor două arme.

Semnele specifice marinei şi aviaţiei, la intrare în incinta mănăstirii: timona, elicea şi ancora 

Din 1895, pe poarta principală, există inscripţia: „Pentru cei ce călătoresc pe ape şi în văzduh, Domnului să ne rugăm”. 

Şi pe zidurile clopotniţei apar astăzi numele tuturor aviatorilor şi ofiţerilor de marină din perioada 1914 - 1940. Deasupra lor există două tablouri cu însemnele celor două arme. 

Tot în portalul de la intrare se regăsesc o serie de însemne ale celor două domenii menţionate, pe lângă plăcile din marmură cu numele eroilor: o ancoră, o timonă, un colac de salvare şi o alice.

Antonescu l-a acuzat că este regalist, securitatea l-a suspectat de colaborare cu trădătorii

Numele eroilor apar doar până în 1940, pentru că generalul a căzut în dizgraţia lui Antonescu. Mareşalul îl suspecta că este regalist, fiindcă fusese aghiotantul Regelului Carol al II-lea, motiv pentru care l-a arestat la domiciliu. 

Şi n-au fost singurele sale patimi. Comuniştii i-au confiscat averea, i-au luat casa şi l-au obligat să locuiască într-un subsol. Timp de un deceniu a fost pus la muncă silnică la Canalul Dunăre-Marea Neagră. 

Pe comunişti i-a înfuriat că au regăsit pe plăcuţa cu numele piloţilor în viaţă de la Mănăstirea Dintr-un Lemn şi pe cei care părăsiseră ţara după instalarea regimului comunist, precum Bâzu Cantacuzino. Acest lucru a atras mânia securităţii care dorea să-l închidă, dar l-a salvat atât prietenia sa cu Henri Coandă cât şi preţuirea de care se bucura în Occident.

O vizită celebră din 1968 l-a scos din anonimat şi l-a salvat de la pieire. Până atunci, reuşise să supravieţuiască datorită unei foste guvernante. 

Salvat de Coandă şi apoi de Charles de Gaulle

Celebrul general şi preşedinte francez Charles de Gaulle a fost cel care l-a salvat. Într-o vizită în România, acesta a pomenit despre fostul său coleg de şcoală, pe care a cerut să-l vadă. Învăţaseră amândoi la Şcoala Specială Militară de la Saint Cyr. Gaulle nu putea să-l uite pe cel care-l întrecuse întotdeauna la învăţătură.

În câteva zile, fostului ministru român i s-a repartizat un apartament la bloc în Drumul Taberei, un cartier mărginaş la vremea aceea şi i s-a dat o pensie.

Ultimii ani la Mănăstirea Dintr-un Lemn

Multă vreme apoi a călătorit prin ţară, pentru ca, într-un final să se retragă la Mânăstirea Dintr-un Lemn, unde a trăit până la 93 de ani, îngrijit de măicuţe. Tot aici îşi doarme şi somnul de veci. Pe piatra funerară, călugăriţele au scris: „Fratele nostru Paul”.

Mulţi ani după moartea sa, Mănăstirea a fost reabilitată. În corpul clădirii dedicată Palatului Brâncovenesc i s-a dedicat o încăpere - cameră comemorativă - în care au fost expuse mare parte dintre bunurile sale, deşi cât a stat aici marele general a locuit într-o chilie: fotografii, medalii, articole personale, precum şi o bibliotecă în limba franceză.  

La începutul anilor 2000, au fost ridicate două monumente aviatorilor şi marinarilor.

An de an, marinarii şi piloţii activi, dar şi veterani de război, participă la slujbele dedicate pomenirii eroilor celor două arme. Anul trecut s-au împlinit opt decenii de când Mănăstirea Dintr-un Lemn a devenit loc de închinăciune pentru marinarii şi aviatorii din România.