Cum pot fi păstraţi angajaţii în timpul pandemiei de coronavirus. Metodele recomandate de specialişti în Resurse Umane

Există o serie de modalităţi prin care angajaţii pot fi păstraţi în câmpul muncii chiar şi pe timp de criză, ca în cazul pandemiei de coronavirus.

O serie de sfaturi pentru a păstra angajaţii în această perioadă sunt oferite de mai mulţi specialişti care şi-au creat un grup pe o reţea de socializare, numit simplu „Contabili pe Facebook”.

Potrivit acestora, există mai multe alternative pentru păstrarea angajaţilor cât mai multă vreme în câmpul muncii. Mult discutatele „telemuncă” şi „şomaj tehnic” nu sunt singurele posibilităţi la îndemâna angajatorilor. 

Telemunca

Angajaţii pot fi puşi să facă telemuncă printr-un act adiţional la contractul de muncă, încheiat cu acordul părţilor. Activitatea este reglementată prin Legea 81/2018. 

În acest mod se poate lucra de oriunde, cu ajutorul tehnologiei informaţiei, adică a unui calculator şi a unei conexiuni la internet. Programul de lucru este stabilit de comun acord cu angajatorul. Activitatea se plăteşte de angajator.

Munca la domiciliu

Şi această activitate poate fi realizată tot printr-un act adiţional la contractul de muncă, de comun acord cu angajatul. Este o alternativă prevăzută atât de Codul Muncii - art.17 alin.2 şi alin.3 lit.b, alin.5 şi Ordinul nr. 64/2003 model cadru CIM - lit.D.

În comparaţie cu telemunca, în acest caz, angajaţii îşi stabilesc singuri programul de lucru şi muncesc la domiciliul declarat. Este un alt tip de muncă decontat de angajator.

Şomajul tehnic

Miercuri, 27 martie, ministrul Muncii, Violeta Alexandru şi şeful Cancelariei Guvernului, Ionel Dancă au venit cu o serie de lămuriri legate de această alternativă la îndemâna angajatorului care doreşte în acest mod să-şi protejeze angajaţii. Practic, a fost simplificată procedura acordării şomajului tehnic.

Pentru a se trimite oamenii în şomaj tehnic este nevoie de o decizie administrativă. 

Ca şi bază legală în acest caz amintim Codul Muncii - art.52 alin.c.

Angajatul este la dispoziţia angajatorului. Stă acasă, dar poate fi chemat la lucru imediat când este solicitat. În schimb, primeşte 75% din salariul brut, i se plătesc contribuţiile salariale şi va încasa salariu net. Este plătit de la Bugetul de Stat.

Concediu fără plată

Se poate acorda doar la cererea angajatului. Angajatorul nu are dreptul să le solicite angajaţilor să-şi ia „concediu fără salar”.

În acest caz, se suspendă contractul individual de muncă în Revisal, potrivit reglementărilor Codului Muncii art.54.

Cum CIM este suspendat, angajatul nu primeşte în această perioadă salariu. De menţionat este faptul că dacă acest concediu se prelungeşte pe o perioadă mai mare de trei luni de zile, angajatul va fi scos din sistemul de asigurări de sănătate, pentru că în această perioadă nu cotizează la Casa de Pensii.

Concediul de odihnă

Nu se înregistrează în Revisal, şi poate fi acordat doar la cerere, aprobată de angajator. Ceea ce poate unii nu cunosc este faptul că poate fi executat şi în avans, cu acordul angajatorului. Se acordă potrivit prevederilor din Codul Muncii art.145-153.

Pe perioada concediului de odihnă, angajatul primeşte o indemnizaţie de concediu. Aceasta nu poate fi mai mică decât salariul de bază. Ea reprezintă media zilnică a drepturilor salariale din ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicate cu numărul de zile de concediu. 

Concediul de odihnă este plătit de către angajator.

Zile libere plătite 

În acest mod pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. Nici în acest caz, alternativa nu este înregistrată în Revisal şi este prevăzută de Codul Muncii art.122 alin.3.

Angajaţii îşi pot lua  zile libere plătite pe o perioadă stabilită cu angajatorul. Doar că în perioada următoare, vor fi nevoiţi să lucreze suplimentar, pentru a recupera. A nu se confunda cu orele plătite suplimentar. În acest caz se întocmeşte o minută cu reguli clare, asumate de ambele părţi.

Reducerea normei de lucru

Angajatorii pot în această perioadă să reducă activitatea şi prin urmare şi perioada de lucru, concomitent cu reducerea salariului de încadrare. În acest caz se încheie un act adiţional de comun acord, cu angajatul, potrivit prevederilor Codului Muncii art.41, alin.3, lit.f. Şi în acest caz este necesar un act adiţional întocmit de comun acord cu angajatul. Pentru muncă mai puţină, salariul va fi pe măsură. 

Reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile

O altă posibilitate la îndemâna angajatorului de a-şi păstra angajaţii este prin reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână – la iniţiativa angajatorului şi prin decizia administratorului.

Cum timpul de lucru se reduce, la fel se întâmplă şi cu salariul care se diminuează corespunzător.

Concediile medicale în caz de carantină

Reprezintă o noutate pe piaţa muncii, pentru cei mai mulţi dintre angajaţi şi angajatori. Fiind vorba despre un concediu, acesta nu trebuie înregistrat în Revisal.

Ca bază legală pentru acordarea concediilor medicale în caz de carantină există Codul Muncii art.50 lit.c şi Instrucţiunile pentru eliberarea concediilor medicale în  caz de carantină. Acesta poate fi solicitat de la medicul de familie: cod 07 şi cod diagnostic 994.

În schimb, angajatul va primi în această perioadă o indemnizaţie de 75% din media salariilor pe ultimele şase luni, fiind plătită de angajator, care-şi va recupera integral banii de la Bugetul de Stat, prin Casa Naţională de Sănătate. 

Zile libere plătite unuia dintre părinţi

Este o altă facilitate a acestor timpuri, care se poate acorda părinţilor pentru supravegherea copiilor sub 12 ani, înscrişi într-o formă de învăţământ. A apărut după ce Guvernul a fost nevoit să închidă şcolile din cauza pandemiei de coronavirus. 

Ca orice activitate de acest gen, ea nu se înregistrează în Revisal.

Ca bază legală pentru acordarea zilelor libere pentru părinţi există Legea nr. 19/2020. Există însă câteva condiţii care trebuie îndeplinite în acest caz. 

Pentru zilele libere se plăteşte o indemnizaţie de 75% din salariul brut de încadrare, este vorba despre sumele pentru care se plătesc contribuţiile sociale. Indemnizaţia este plătită de către angajator care urmează să o recupereze integral de la Bugetul de Stat, prin Agenţia Judeţeana de Ocupare a Forţei de Muncă.