Cum îţi dai seama că ai în faţă un mincinos. Gesturi care trădează: „Când vedem că oamenii îşi ating buzele, ne gândim automat că le curăţă de ceva”

Limbajul gesturilor ne oferă indicaţii preţioase despre persoanele cu care interacţionăm, iar mincinoşii sunt uşor de identificat, indiferent de eforturile depuse pentru a se autocenzura şi a-şi ascunde emoţiile negative.

Printre indicatorii care-I pot da de gol pe mincinoşi şi care sunt consideraţi relevanţi de psihologi se numără acoperirea gurii sau a feţei cu mâna, precum şi atingerea nasului. De multe ori, aceste gesturi sunt mascate prin simularea altor gesturi: persoana care încearcă să inducă în eroare pe cineva se preface că tuşeşte pentru a-şi duce mâna la gură. 

“Există multe semnale mascate. De exemplu, când cineva minte, de cele mai multe ori simte nevoia inconştientă de a nu spune ceva care ar putea să îl tradeze şi reactionează la acest impuls atingându-şi buzele sau asezând un deget în aşa fel încât să păzească gura. Acestea sunt gesturi inconştiente de autocenzurare, ele ar fi uşor de remarcat dacă nu s-ar putea deghiza luând forma altor acţiuni. Prin urmare, atunci când vedem că oamenii îşi ating buzele, ne gândim automat că le curăţă de ceva, iar când vedem că pun un deget în faţă presupunem pur şi simplu că meditează sau sunt atenţi”, explică profesorul Peter Collet, expert în psihologie socială, în “Cartea gesturilor-cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor”. 

Indicatori verbali ai minciunii

Psihologii susţin că persoanele care încearcă să ne inducă în eroare au tendinţa, pe lângă acoperirea feţei cu palmele, să-şi întoarcă capul, astfel încât să mascheze emoţia negativă pe care o trăiesc în momentul în care spun un neadevăr. 

Un mincinos poate fi descoperit uşor dacă suntem atenţi nu doar la comportamentul non-verbal al unei persoane, ci şi la discursul acestuia. Printre indicatorii verbali ai minciunii se numără pauzele  între cuvinte sau folosirea un tempo mai lent. De asemenea, mincinoşii evită să răspundă la întrebări, deviază de la subiect sau oferă explicaţii confuze.

Semne ale anxietăţii

O persoană anxioasă este uşor de recunoscut prin faptul că transpiră abundent, simte nevoia să-şi frece des mâinile, să-şi mângâie bărbia ori să-şi treacă mâna prin păr. 

„Persoanele anxioase îşi mângâie foarte mult părul pentru că aşa le linişteau mamele când erau bebeluşi. Adaptorii autoliniştirii sunt din acest motiv regresivi - ei aduc oamenii înapoi la o vreme când părinţii îi calmau atingându-I şi mângâindu-i. Ca adulţi, de obicei, nu-i avem pe părinţi lângă noi ca să ne confere o senzaţie de siguranţă. Aşa că facem noi ceea ce făceau părinţii odinioară", scrie psihologul englez. 

Pe lângă toate acestea, un anxios obişnuieşte să manipuleze diverse obiecte sau sa mestege gumă, semn că persoana este indecisă, evazivă. Aceste gesturi pot reprezenta, în opinia psihologilor, şi o formă primitivă de autoliniştire.  

De asemenea, printre indicatorii anxietăţii se numără privitul în alte direcţii în timpul conversaţiilor sau imposibilitatea de a susţine pentru foarte mult timp privirea interlocutorului. Specialiştii susţin că şi clipitul des, uscarea gurii sau muşcarea buzelor pot fi semne că o persoană este neliniştită, încordată.