Fraude cu fonduri europene, pe spinarea unor tineri naivi. Erau chemaţi noaptea la APIA pentru „planul de afaceri”
0Un şef de la APIA Prahova şi un director al Oficiului pentru Investiţii Rurale, soţ şi soţie, sunt suspectaţi că au deturnat fonduri europene. Mai mulţi tineri au fost cooptaţi să intre în rolul de „fermier” şi să obţină ilegal finanţare nerambursabilă pentru crescătorii de albine care nu existau în realitate.
Şeful din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Prahova şi un director al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR), soţ şi şoţie, au convins tineri fără venituri să intre în afaceri fictive din domeniul apicol pentru a obţine finanţare cu fonduri europene prin programul „Instalarea tinerilor fermieri”, care avea rolul de a spriji cetăţenii care îşi înfiinţau pentru prima dată o exploataţie apicolă.
Pentru dezvoltarea şi modernizarea unui astfel de proiect se putea obţine o finanţare nerambursabilă de până la 40.000 de euro dacă devenea eligibil în baza unui plan de afaceri care respecta cerinţele programului.
Întregul plan de deturnare de fonduri europene a fost gândit de şeful din APIA Prahova. Aceasta a luat mai întâi legătura cu un agricultor real, un obişnuit al agenţiei, căruia i-a sugerat să identifice tineri dispuşi ca, în schimbul sumei de 3.000 euro, să accepte să figureze ca titulari de proiecte apicole, fără ca în realitate să deruleze sau să aibă vreo legătură cu respectivele afaceri. Colaboratorul şefei APIA a reuşit în scurt timp să găsească nu mai puţin de opt clienţi, dornici să câştige câteva mii de euro doar dacă semnau în alb o serie de hârtii.
Planul de afaceri, făcut pe timpul nopţii la sediul APIA
În fapt, falşii apicultori erau ajutaţi de angajata APIA să întocmească planul de afaceri şi întreaga documentaţie necesară obţinerii de finanţare din fonduri europene. Cu documentele impecabil realizate, banii nu au întârziat să intre în cont. Apicultorii care figurau doar cu numele în documente îşi primeau mica „atenţie”, adică 3.000 de euro, iar restul banilor până la 20.000 de euro sau mai mult ajungeau la angajata APIA şi la partenerii săi.
Întreg planul era foarte bine pus la punct. Ştiind cum se derulează proiectele din domeniul agricol finanţate cu bani europeni şi mai ales cum se fac controalele (anunţate cu câteva zile înainte), şefa din APIA Prahova şi soţul ei au fost convinşi că nimeni nu-i va prinde. Aveau câteva sute de stupi pe care îi mutau de la o „fermă” la alta, atunci când ştiau că tânăra afacere urma să fie controlată pentru a se verifica respectarea planului de afaceri. În plus, falşii fermieri au fost aduşi la sediul APIA din Ploieşti pe timpul nopţii pentru ca documentaţia necesară obţinerii finanţării: plan de afaceri, cerere de finanţare etc – pentru care era nevoie de anumite tipizate - să fie realizată conform procedurilor. Cu alte cuvinte, totul era făcut ca la carte, doar că exploataţiile apicole nu existau decât scriptic, nu şi în realitate.
Ceva din această încrengătură nu a mai funcţionat, iar procurorii DNA au intrat pe fir, reuşind să obţină acordul de recunoaştere a vinovăţiei din partea unui fals fermier care a explicat cum se derula totul. Bărbatul a mărturisit că atunci când Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a virat în cont suma de 107.304 lei, reprezentând prima tranşă aferentă finanţării proiectului, a oprit pentru el suma de 13.000 de lei, iar restul banilor au rămas la dispoziţia celorlalţi implicaţi.
Constantin Bogdan Soare, unul dintre „tinerii fermieri”, a fost condamnat de Tribunalul Prahova la trei ani de înschisoare cu suspendare şi la 90 de zile de muncă în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Sinaia sau al SC Sinaia Forever SRL din subordinea Consiliului Local Sinaia.
Ceilalţi suspecţi din acest dosar se află încă în faza de urmărire penală, ancheta aflându-se la DNA Ploieşti, potrivit unor surse judiciare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
SURSE Percheziţii DNA la primăria Satu Mare: Suspiciuni de fraudă în legătură cu achiziţii din fonduri europene
DNA: Cinci cetăţeni italieni au fost trimişi în judecată pentru fraudă cu fonduri europene în valoare de 800.000 de euro