Cum făceau bani funcţionarii domneşti în secolul al XVIII-lea. Povestea cămăraşului care a ajuns să-l împrumute cu bani pe domnitorul Ţării Româneşti

Posturile de înalţi funcţionari în stat, care permit celor care ocupă astfel de funcţii să aibă acces la sume mari de bani, au fost vânate dintotdeauna de oameni interesaţi să facă averi, cel puţin în spaţiul balcanic.

La începutul secolului al XIX-lea, punga de galbeni era cea care câştiga admiraţia şi încrederea domnitorului şi deschidea uşile către mari dregătorii unor negustori care altfel n-ar fi avut acces în astfel de puncte cheie.

Mina de sare de la Slănic din Judeţul Prahova era văzută în anii 1700-1800 drept o comoară de aur care aducea domnitorului şi nu numai venituri importante. În perioada în care Ţara Românească era condusă de Mihai Şuţu, mina de sare de la Slănic a fost administrată o bună perioadă de timp de Mihai Hagi Moscu, un negustor cu origini aromâne şi cu o minte sclipitoare.

Hagi Moscu ocupa funcţia de cămărăşel, un fel de administrator care se ocupa de absolut tot ce se întâmpla în mina de sare, de la modernizarea instalaţiilor de extracţie şi până la angajări de personal.

”Cămărăşelul se ocupa de statistică, de sarea extrasă, de sarea care era vândută, angaja personal muncitor important şi de multe ori aduna taxele şi impozitele. Practic nu se făcea nimic în zonă fără ştirea şi acordul lui. Era numit în funcţie chiar de domitorul ţării. De regulă în astfel de posturi importante aveau acces fie apropiaţi ai domnitorului, oameni de încredere, fie se obţinea funcţia cu punga de galbeni sau mai multe. Întotdeauna a fost aşa în zona aceasta balcanică. Cel mai important cămărăşel de la salina Slănic a fost Ioan Hagi Moscu. El a rezistat în funcţie nu mai puţin de 23 de ani, în perioa 1791- 1814, numit de Mihai Şuţu”, a declarat  Liviu Vintilă, muzeograful Muzeului Sării de la Slănic.

Potrivit acestuia, Hagi Moscu a fost o minte luminată, care a reuşit în timp foarte scurt să facă o avere impresionantă, fiind cel care oferea bani cu împrumut chiar şi domnitorului Ţării Româneşti. Sarea o vindea în special peste Dunăre, fie turcilor, fie bulgarilor, dar averea sa a sporit din cămătărie.

Casa cămărăşiei din Slănic, ridicată chiar de cămăraşul Hagi Moscu FOTO Diana Frîncu

 ”El a fost un feudal care a gândit capitalist. Împrumuta domnitorul cu bani, făcea camătă. A cumpărat Poşta Română, dar a vândut-o repede pentru că avea pierderi, a concesionat zone de sare. Ajunsese unul dintre cei mai mari bancheri. Îşi luase casă în centrul Bucureştiului mobilată şi aranajtă ca la Viena. S-a negociat cu urmaşii lui, iar impresionanta clădire a devenit sediul Primăriei Generale. În 1910 a fost demolată pentru că începuse marea modernizare a centrului Bucureştiului. O minte extraordinară”, spune muzeograful de la Slănic.

Pe terenul unde s-a aflat casa lui Hagi Moscu din Bucureşti este construit în prezent Teantrul Naţional.

La Slănic a rămas însă în picioare ”biroul” unde lucra cămărăşelul, o casă veche, construită în anii 1800 chiar de Hagi Moscu. Aici a funcţionat mult timp casa cămărăşiei, iar biroul unde se presupune că Hagi Moscu încasa taxele pentru sare şi pentru ocnele concesionate încă mai poate fi vizitat. Casa este monument istoric şi adăposteşte în prezent Muzeul Sării.

Acelaşi cămărăşel devenit ulterior bancher nu a fost interesat doar de exploatarea sării şi de afacerile sale. A oferit comunităţii locale, care începuse să se dezvolte mult datorită ocnei de sare, o biserică ce a rezistat până astăzi şi care poartă hramul Sfinţii Trei Ierarhi, dar şi o şcoală.