Un român care studiază în Manchester a creat prima platformă online de terapie de recuperare în limba română pentru copiii dislexici

Bogdan Ionescu, acum student la Universitatea din Manchester, a creat prima platformă online de terapie de recuperare pentru copiii cu TSI (dislexici), în limba română, dublu premiată la Gala Societăţii Civile. Jocurile concepute de el îi ajută nu doar pe copiii cu astfel de probleme, ci şi pe cei care lucrează cu aceştia.

Un astfel de joc este "Ghidul ţestoasei", un limbaj pe care Bogdan l-a gândit special pentru micuţii ale căror probleme nu sunt cu adevărat luate în serios, pentru integrarea în terapii care să ducă la creşterea performanţelor acestor copii, pe care, de altfel, îi sprijină şi mama sa, Cristiana Ionescu, fundraiser şi friendraiser, care a făcut un job din a-i ajuta pe copiii defavorizaţi. 

Adevărul: Ce este Ghidul Ţestoasei şi pentru cine l-ai creat?

Bogdan Ionescu: Este un joc în care o ţestoasă desenează. Ghidul este jucătorul care îi da comenzi. Jocul este inspirat după limbajul de programare LOGO. Scopul jocului este de a învăţa copiii concepte fundamentale de programare în limba română. Acesta este primul limbaj de programare pentru copii în limba română şi a fost creat în totalitate de mine, împreună cu jocul în sine.

Vorbeşte-ne despre Lexy - prima platformă online de terapie de recuperare pentru copiii cu TSI, în limba română!

Lexy pentru copiii dislexici este un joc amuzant în care trebuie să prindă litere din aer şi să le pună în ordinea corectă pentru a forma un cuvânt anume. În schimb, pentru terapeuţi este o unealtă care s-a dovedit extrem de folositoare în antrenarea copiilor în recunoaşterea literelor. Lexy a fost scrisă de mine pe parcursul a câtorva luni de la zero. Plănuim să o facem disponibilă şi altor terapeuţi, profesori sau părinţi. 

Cum şi de ce ai ajuns să le oferi acest sprijin copiilor dislexici?

Dislexia în România nu este luată în serios ca în străinătate. Oscilează de la a fi considerată o boală psihică la lene. Singura metodă prin care putem demonstra părinţilor şi oficialilor de la ministerul învăţământului că dislexia este o deficienţă de învăţare care trebuie luată în considerare în curicumul şcolar este de a arăta obiectiv creşterea performanţelor copiilor dislexici prin terapia noastră. 

Eşti student la Universitatea din Manchester, Mechatronics. Lumea te cunoaşte însă de când erai un copil, drept cel mai tânăr profesor de origami. Există vreo legătură între cele două pasiuni ale tale?

Întotdeauna mi-a plăcut să ştiu cum funcţionează lucrurile din jurul meu şi cum le pot modela pe placul meu. Inginerii, din punctul meu de vedere, sunt cea mai puternică resursă a lumii moderne şi doresc să fac parte din acest grup. În acelaşi timp de mic mi-a plăcut să ajut oamenii din jurul meu, fie vorba de origami sau altfel. Ceea ce învăţ la facultate m-a ajutat să creez Lexy şi Ghidul Testoasei şi îmi dă inspiraţia şi cunoştinţele pentru a crea lucruri noi cu care să pot ajuta lumea din jurul meu.

Mai practici această artă?

Momentan, din păcate, practic origami ca un reflex automat, când am o hârtie în mână şi nu am ce face. Sunt parte din multe proiecte interesante în cadrul facultăţii, deci nici să predau nu am mai avut şansa. 

Ce te vezi făcând peste 10 ani?

În 10 ani aş face ce fac şi acum, aş învăţa, aş crea şi aş ajuta unde pot. Ceea ce consider eu că este mai interesant este ce se va întâmpla în aceşti 10 ani. În cadrul activităţii mele sociale, plănuiesc să creez mai multe platforme pentru ajutarea României. Cât despre cariera mea industrială, sunt cel puţin 5 proiecte în care aş vrea să particip, dar majoritatea vor fi legate de vehicule electrice de performanţă.

Împreună cu mama sa, Cristiana Ionescu

Profil

S-a născut în Bucureşti, pe 26 februarie 1998.

Studii: Transylvania College în Cluj-Napoca, Facultate: University of Manchester, domeniul inginerie electrică şi electronică. 

Locuieşte trei sferturi din an în Manchester, iar când vine în România, o explorează cât mai mult.