Un milion de euro, furaţi de la un spital. Autoarea delapidării este la al doilea „tun” de acest fel
0Fosta contabilă a Spitalului Judeţean Argeş trebuie să returneze unităţii medicale un milion de euro, bani delapidaţi timp de patru ani şi jumătate. Curtea de Apel Piteşti a dat o sentinţă definitivă, iar de patru ani procurorii DIICOT investighează uriaşa fraudă.
Delapidarea de proporţii a ieşit la iveală în aprilie 2017, când directorul economic al spitalului a fost schimbat. DIICOT a deschis un dosar în acelaşi an. Însă cum investigaţiile trenau, în august 2018 Spitalul Judeţean Argeş a acţionat-o în instanţă pe Amalia Dumitraşcu, fosta contabilă, pentru a recupera prejudiciul uriaş.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Argeş, iar în octombrie 2020 magistraţii au decis că Amalia Dumitraşcu trebuie să plătească Spitalului Judeţean Argeş prejudiciul de 3,98 milioane lei, plus dobânda legală remuneratorie de 324.235,26 lei, precum şi reactualizarea prejudiciului, în sumă de 370.687,80 lei.
Amalia Dumitraşcu a făcut apel, numai că în această lună Curtea de Apel Piteşti i-a respins definitiv acţiunea. Drept urmare, fosta contabilă trebuie să plătească cei un milion de euro furaţi timp de patru ani şi jumătate de la Spitalul Judeţean Argeş.
Iar dacă acţiunea civilă a fost finalizată, dosarul de la DIICOT este în continuare în lucru, deşi au trecut peste patru ani de când a fost deschis. În 2017 Amalia Dumitraşcu a fost reţinută de procurori o scurtă perioadă, ulterior fiind cercetată în libertate.
Furnizori fictivi trecuţi în ordinele de plată
Trebuie precizat că Amalia Dumitraşcu, cea care a delapidat suma de peste 3,9 milioane lei între 2012 şi aprilie 2017 şi care este cercetată în libertate, mai are o fraudă foarte mare la activ, dată BCR Piteşti între 2002 şi 2005, împreună cu o altă colegă. În acel dosar, Amalia Dumitraşcu a scăpat de închisoare prin prescrierea faptelor, fiind doar obligată să achite băncii despăgubiri în valoare de 1,6 milioane lei.
Iată concret care era mecanismul fraudei comise de Amalia Dumitraşcu la Spitalul Judeţean Argeş: aceasta întocmea ordine de plată în care la rubrica beneficiar era înscrisă denumirea unui furnizor fictiv al Spitalului Judeţean, iar la contul IBAN şi identificarea fiscală erau trecute datele Rivertex Project, o firmă cu patroni din oraşul Ştefăneşti. Şi totul s-a întâmplat în condiţiile în care, aşa cum se precizează şi în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Argeş, ”nu existau în evidenţa Spitalului Judeţean Argeş facturi emise de Rivertex Project, vizate pentru bun de plată, ce să ateste că aceasta ar fi livrat bunuri, ar fi executat lucrări sau ar fi prestat servicii Spitalului Judeţean Argeş”. Şi cu toate că procedura legată de ordinele de plată trecea prin filtrul mai multor persoane, inclusiv cu funcţii de conducere, delapidarea unor sume foarte mari a fost posibilă patru ani şi jumătate.
Aşa cum se arată şi în acţiunea formulată în instanţă de către Spitalul Judeţean Argeş, ”cauza plăţilor nelegale în sumă de peste 3,9 milioane lei către firma Rivertex Project este reprezentată de îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu de către persoanele din cadrul entităţii cu atribuţii referitoare la verificarea legalităţii, realităţii şi conformităţii cu prevederile privind întocmirea ordonanţărilor de plată şi a ordinelor de plată, pe de o parte, şi nefuncţionarea sistemului de control intern/managerial pe de altă parte”.
Cum a fost descoperită frauda
Frauda a fost descoperită în aprilie 2017 de către directorul economic Isabela Din, cea care îi luase locul Rodicăi Beşliu, pensionată în vara lui 2016. Totul a pornit de la două ordine de plată emise în primăvara lui 2017 pe care datele nu corespundeau cu cele de pe facturi: contul bancar şi codul fiscal erau diferite faţă de cele de pe factură, iar numele furnizorului era acelaşi.
După ce frauda a fost descoperită, o echipă de la Curtea de Conturi a venit în control. Iar concluziile auditorilor au arătat că sunt mai multe persoane responsabile din cadrul Spitalului Judeţean Argeş pentru delapidare.
„Atât persoanele care au aprobat ordonanţierile de plată, cât şi persoanele care au acordat viza controlului financiar preventiv au confirmat în mod nelegal corectitudinea sumelor de plată, în condiţiile în care nu au existat livrări de bunuri şi nu au fost executate lucrări sau servicii de către Rivertex Project. Documentele de plată au fost întocmite prin eludarea cadrului legal aplicabil, neexistând concordanţa obligatorie între rubricile privind datele de identificare ale beneficiarului plăţii. Toate ordinele de plată au fost semnate de către persoanele desemnate de către conducerea Spitalului Judeţean Argeş, fără ca aceştia din urmă să asigure condiţiile necesare legalităţii plăţilor efectuate, respectiv fără a verifica existenţa documentelor care să justifice plăţile, existenţa obligaţiilor entităţii faţă de beneficiarul menţionat în ordinele de plată, concordanţa între denumire CUI şi cod IBAN în vederea asigurării că beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit”, se precizează cât se poate de clar în raportul întocmit de Curtea de Conturi.
Aşa cum se precizează în raportul Curţii de Conturi din mai 2017, numai în 2013 au fost emise ordine de plată în valoare totală de 178.423 lei, ordine în care la rubrica beneficiar erau înscrise persoane juridice inexistente (AA Rivertex, AA Med Rivertex Logistic, AG MED Rivertex). La o simplă lecturare, se poate vedea că o parte din numele fictiv este identic cu cel al firmei unde ajungeau banii delapidaţi, în speţă Rivertex Project. Însă nimeni dintre cei de la Spitalul Judeţean Argeş care trebuia să verifice ordonanţierile de plată şi ordinele de plată nu a găsit de cuviinţă să verifice dacă respectivele firme existau cu adevărat şi dacă datele de identificare corespundeau şi dacă aveau contracte cu spitalul.
Haos în softul informatic al spitalului
Tot cei de la Curtea de Conturi au mai constatat că în softul Hipocrate, aplicaţia informatică cu ajutorul căreia se gestionează activitatea desfăşurată de către Spitalul Judeţean Argeş, inclusiv modulele de achiziţii publice, în perioada 1 ianuarie 2012-30 iunie 2017, identificarea furnizorilor s-a făcut după denumire şi nu după CUI, ”ceea ce a creat confuzie, existând astfel în evidenţa contabilă furnizori cu denumiri multiple, generate de modul de operare neuniform al operatorilor ce au introdus date în aplicaţie”.
Între 2 şi 15 mai 2017, la Spitalul Judeţean Argeş a fost făcut şi un audit intern. Iar neregulile găsite au fost importante: organizarea neconformă a contabilităţii conturilor de capitaluri proprii aparţinând Spitalului Judeţean Argeş; lipsa inventarierii capitalurilor proprii la 31 decembrie 2016 şi lipsa monitorizării riscurilor la nivelul serviciului contabilitate, acolo unde lucra Amalia Dumitraşcu. Tot în raportul de audit intern s-a scris că, în cazul mai multor solduri ale furnizorilor, sumele erau înregistrate pe note contabile, ”fără explicaţii, fără documente justificative şi fără verificarea notelor contabile întocmite”.
După cum spune Sorina Bulf, şef birou juridic la Spitalul Judeţean Argeş, „după ce vom primi hotărârea definitivă a instanţei, vom face executare pentru recuperarea banilor în toate modalităţile prevăzute de lege, respectiv executare mobiliară şi imobiliară”.
Legat de faptul că în raportul Curţii de Conturi se precizează că sunt mai multe persoane responsabile din cadrul Spitalului Judeţean Argeş pentru delapidare, Sorina Bulf ne-a declarat că „instanţa de judecată a analizat toate probele, expertize, martori. La dosar a fost depusă de către DIICOT o adresă în care se precizează că restul persoanelor au semnat fără vinovăţie”.