Povestea termelor romane vechi de aproape două milenii descoperite într-un sat din Argeş
0În satul argeşean Voineşti din comuna Lereşti, aflată la 61 de kilometri de Piteşti, au fost descoperite acum mai bine de 50 de ani mai multe terme romane şi un castru. Iar cercetările arheologice reluate în ultimii ani au scos la iveală noi detalii foarte interesante.
Castrul şi termele romane de la Voineşti se află foarte aproape de intrarea în pasul Rucăr-Bran şi datează de la începutul secolului al II-lea. Poziţia castrului de la Voineşti oferea posibilitatea controlului, atât al drumului care urca pe valea Râului Târgului, cât şi a zonei de la est de satul Voineşti.
Prezenţa unor vestigii din epoca romană la Voineşti a fost semnalată în 1969 de către învăţătorul C. Becleanu şi profesorul de istorie Marin Bădescu de la Şcoala Voineşti, aceştia descoperind ruinele împreună cu un grup de elevi.
În anul 2013, la iniţiativa Consiliului Judeţean Argeş, au fost reluate cercetările arheologice la termele castrului roman din satul Voineşti.
Ultimele săpături efectuate în urmă cu câţiva ani au scos la iveală unele dintre cele mai valoroase obiecte de inventar descoperite la Voineşti, fiind vorba de două ştampile tegulare.
”Prima ştampilă se încadrează cronologic la începutul sec. al II-lea. Ştampila este imprimată pe un fragment de cărămidă. Ştampila este în cartuş dreptunghiular incomplet în tabula ansata, lat de 4 centimetri (n.red. - Tabletă cu mânere cu coadă de porumbel. Era o formă preferată pentru tabletele votive din Roma Imperială). Literele sunt înalte de doi centimetri, iar inscripţia "Leg(io) C(laudia) P(ia) F(idelis)" argumentează istoric prezenţa în satul Voineşti a legiunii menţionate sau a unei subunităţi a acesteia”, precizează reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş.
Cea de-a doua ştampilă se află imprimată pe o altă cărămidă fragmentară. Lectura este următoarea: „Coh(ars) (I) Com(magenorum)”. Ca şi precedenta ştampilă, şi aceasta este datată cronologic la începutul secolului al II-lea. Este o dovadă că termele şi castrul de la Voineşti au fost construite şi locuite de detaşamente ale Cohortei I Flavia Commagenorum.
Pe lângă structurile legate de susţinerea podelei şi părţile din podea, pe latura sudică a termelor a fost identificat un canal de evacuare a apei. În zona gurii de evacuare, la interior, zidul s-a prăbuşit, păstrându-se doar paramentul exterior. Din interiorul bazinului, prin zid trecea o conductă, din tuburile de lut fiind recuperate mai multe fragmente.
„În colţul nord-vestic al clădirii termelor, săpăturile (în stadiu incipient) au relevat existenţa unei încăperi cu un bazin de apă caldă. Aici a fost descoperită parte din podea păstrată pe loc, precum şi resturi de conducte de lut. Din această zonă par a proveni şi două conducte de plumb (ambele cu diametrul de şase centimetri) găsite de către profesorul de istorie Marin Bădescu de la şcoala din Voineşti”, spunea arheologul Ion Dumitrescu într-un studiu publicat în 2020.
Tot la Voineşti au mai fost descoperite fragmente ceramice, toarte de amforă, cuie, fragmente de apeduct, un obiect din metal de formă neidentificată, două tuburi (conducte) de plumb, depozitate la şcoala din Voineşti.
A mai fost găsită la Voineşti şi o cantitate de 8 kilograme de plumb topit, ceea ce i-a dus pe specialişti la concluzia că lungimea tuburilor era mult mai mare sau că distrugerea fortificaţiei s-a produs într-un incendiu.
Materialul folosit la construcţia termelor şi a castrului este specific tehnicii romane: piatră de colţ (calcare şi gresii), cărămizi de dimensiuni mari, bine arse, şi lianţi.
Termele se întindeau pe o suprafaţă de câteva sute de metri pătraţi, iar castrul de la Voineşti se întindea pe un hectar.