Povestea gării regale din Curtea de Argeş. De ce monumentul arhitectural este considerat de experţi unic în România
0O adevărată bijuterie arhitectonică, gara regală din Curtea de Argeş a fost construită în mai puţin de un an la cererea regelui Carol I şi după planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy, acelaşi care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Cu un design unic, Gara din Curtea de Argeş şi-a păstrat aproape perfect fiecare detaliu, de la construcţie şi până azi.
Gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, data la care a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti – Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 kilometri, investiţia ridicându-se la 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii. A primit supranumele de „gara regală”, pentru că toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul. Gara are o arhitectură pur şi simplu magnifică, împodobită cu elemente decorative ce duc cu gândul la palatele din Andaluzia.
Gara din Curtea de Argeş a fost construită în 1898, în mai puţin de unsprezece luni, planurile cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte de Nouy după un model original francez combinat cu elemente în stil românesc. Este declarată monument arhitectural, fiind unică în ţară.
În anul 1885 s-a votat în Parlamentul României o lege prin care Guvernul era autorizat să construiască nouă linii de cale ferată, printre ele aflându-se şi linia Piteşti-Curtea de Argeş, la iniţiativa regelui Carol I. Regele venea des în judeţul Argeş, în special la Curtea de Argeş. În momentul în care acest oraş a intrat în atenţia lui Carol I, regele s-a hotărât să facă din mânăstire un loc de veci pentru familia sa. Gara a fost înfiinţată şi cu acest scop, de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la mânăstirea ctitorită de Neagoe Basarab.
Calea ferată regală Piteşti-Curtea de Argeş a fost realizată în doi ani
Între anii 1885-1895, marii proprietari şi negustori din Argeş, cu sprijinul senatorilor şi deputaţilor din judeţ, s-au luptat serios pentru ca această construcţie să se realizeze, mai ales că proiectul căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş a fost amânat an de an, din cauza lipsei suportului financiar. La 31 martie 1890 se publică, în sfârşit, în Monitorul Oficial, legea prin care se acordă un credit de 2.950.000 lei aur Ministerului Lucrărilor Publice pentru începrea construcţiei căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. În anul următor lucrările se opresc, tot din motive financiare. În 1890 se inaugurează depoul de locomotive Piteşti. Prin Decretul Regal nr. 1050 din 29 martie 1895, calea ferată Piteşti-Curtea de Argeş este declarată de utilitate publică. În primăvara anului 1896 Serviciul studiilor şi construcţiilor de căi ferate din Ministerul Lucrărilor Publice, începe studiul şi construcţia căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. Studiul şi construcţia liniei au fost executate de eminentul inginer, inspector general, Elie Radu, ing. La 27 noiembrie 1898 are loc inaugurarea gării regale şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 km. Întreaga investiţie s-a ridicat la suma de 7.887.846 lei aur.
„Când venea regele Mihai, se aşternea covorul roşu pe peron”
Popa Hristache a fost şef al staţiei C.F. Curtea de Argeş între anii 1981-1994. „Era frumos atunci. Până în 1989 aveam 95 de salariaţi, încărcam cca. 40 de mii de tone pe lună şi un volum de călători de 40-45.000 lunar. Aveam coletărie, mesagerie, mărfuri containerizate, cherestea, pal, care mergeau în Orientul Apropiat, fiindcă aveam relaţii strânse cu Israelul şi Egiptul. Gara din Curtea de Argeş este gară regală. Candelabrul de sala de asteptare din cristal a ajuns la Regionala Craiova. Acum nu mai este nimic din ce era pe vremea mea. Când venea regele Mihai, se întindea covorul roşu şi era aşteptat de oficialităţile oraşului. Acest lucru era un obicei de pe vremea lui Carol I, omul care a avut cel mai important rol în construcţia gării”, spune Popa Hristache.