„Mărimea personalităţii tale este egală cu problema care te poate scoate din sarite“. Cum explică un psiholog maxima atribuită lui Sigmund Freud

Nu situaţiile ideale, ci cele care nasc dificultăţi indică cel mai bine segmente ale personalităţii care sunt problematice şi nedezvoltate. O spune psihologul Ionuţ Ghiugan, care explică ce a vrut să spună părintele psihanalizei, Sigmund Freud, când a afirmat că “mărimea personalităţii tale este egală cu problema care te poate scoate din sarite”.

Îţi sare prea repede ţandăra, sau, din contră, ai o bună toleranţă la "ofensiva" exteriorului? În ambele cazuri, personalitatea ta este cea care a determinat atitudinea.

“Personalitatea reprezintă esenţa individului şi un tipar subiectiv constant de răspuns la solicitările mediului exterior. În momentul în care personalitatea se încadrează în limitele sănătoase, gestionarea problemelor existenţei se face cu uşurinţă şi adecvat. Numim o personalitate sănătoasă, o personalitate matură şi armonios dezvoltată caracterizată printr-o bună capacitate de autonomie, independentă, conştientă şi responsabilă, o corectă autopercepţie şi autoapreciere, o stimă de sine echilibrată, precum şi autocontrol adecvat", explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan.

"Când lipseşte maturitatea funcţională, vorbim de o personaliatate nevrotică sau dizarmonică"

Atunci când suntem suficient de bine ancoraţi în realitate şi suficient dezvoltaţi psihic, depăşim relativ uşor stresul cauzat de probleme inerente ale vieţii de zi cu zi.

"În situaţiile de viaţă şi în relaţiile cu ceilalţi, personalitatea matură prezintă o toleranţă suficientă la frustrare şi stres şi o bună capacitate de a găsi strategii de conduită pentru a depăşi situaţiile periculoase sau dificile. Atunci când lipseşte maturitatea funcţională vorbim de o personaliatate nevrotică sau dizarmonică, imatură sau nedezvoltată şi în situaţiile cele mai grave o personalitate care pierde contactul cu realitatea şi capacitatea de răspuns adecvat (personalitatea psihotică)", mai spune specialistul.

Sentimente ale propriului trecut

O vorbă din popor spune că adevăratul caracter al unei persoane se vede la nervi. Este, de fapt, o traducere simplistă a realităţii sintetizate de maxima atribuită părintelui psihanalizei. "Un bun criteriu de apreciere a unei persoane este acela legat de modalitatea de funcţionare în situaţii problemă sau contexte neobişnuite. Într-un context intens şi atipic vor ieşi la suprafaţă cel mai uşor mecanismele intime ale personalităţii şi strategia proprie de răspuns", spune Ionuţ Ghiugan.

Pe scurt, lucrurile care ne deranjează la ceilalţi spun multe despre noi înşine şi au legătură cu trecutul nostru.

"'De asemenea, situaţiile constante care nasc dificultăţi de răspuns pot indica şi ele corect acele segmente ale personalităţii care sunt problematice şi nedezvoltate. Ceea ce ne deranjează în mod constant şi intens în relaţie cu ceilalţi sau în relaţie cu mediul extern reprezintă în mod cert un punct sensibil, experienţe de formare nefinalizate adaptativ, ancore care readuc în prim plan emoţii sau sentimente ale propriului trecut", precizează cunoscutul psiholog. 

Dacă ne simţim constant enervaţi şi neînţeleşi de cei din jur, la mijloc e vorba mai degrabă de o problemă legată de propria noastră personalitate, decât de problemele celorlalţi.     

"Când suma lucrurilor care interferează negativ cu funcţionarea în plan personal sau social este ridicată, atunci putem trage concluzia că există caracteristici problematice ce definesc modul nostru de a fi”, încheie specialistul.