Istoricul britanic declarat persona non grata de Ceauşescu: „Acţiunile Regelui Mihai au permis respingerea forţelor germane şi maghiare din România“

Unul dintre cei mai apreciaţi istorici contemporani la nivel mondial, profesor la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington, autor a mai multe cărţi despre istoria românilor, inclusiv o carte despre Ion Antonescu, profesorul Dennis Deletant a acordat un interviu în care vorbeşte despre personalitatea Regelui Mihai şi despre importanţa sa în istorie.

Profesor specializat în studii est-europene la Universitatea Georgetown din Washington (din 2011) şi profesor emerit la University of London (1969-2011), Dennis Deletant a scris mai multe cărţi despre istoria românilor, inclusiv o carte despre Ion Antonescu, intitulată ”Aliatul uitat al lui Hitler”.

Primul contact cu România l-a avut în 1965, cand a urmat cursurile şcolii de vară de la Sinaia, cursuri organizate de Universitatea Bucureşti. A studiat în România în cadrul unei burse postuniversitare acordate de British Council în 1969 şi a vizitat apoi frecvent ţara noastră până în 1988, când a fost declarat persona non grata ca urmare a comentariilor nefavorabile la adresa regimului Ceauşescu făcute în presa britanică.

La sfârşitul lui decembrie 1989 a revenit la Bucureşti în calitate de consultant al BBC în perioada Revoluţiei române. Dennis Deletant a fost decorat cu Ordinul Imperiului Britanic pentru activitatea sa. Specialist în istoria contemporană a României, Dennis Deletant a fost decorat anul trecut de către preşedintele Iohannis cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în rang de Ofiţer pentru promovarea istoriei şi limbii române.

Iată şi cărţile scrise de Dennis Deletant despre România: Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc, 1948-1965 (Editura Polirom, 2001), Romania sub regimul comunist (Editura Academica Civică, 2006), Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu şi regimul său. 1940-1944 (Humanitas, 2008)

Adevărul: Pe 23 august 1944, Regele Mihai I a decis demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României şi „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu cu Aliaţii şi de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Istoricii spun că această acţiune a Regelui Mihai a scurtat Al Doilea Război Mondial cu mai multe luni, salvând în acelaşi timp zeci de mii de vieţi. Cât de importantă a fost această acţiune a Regelui Mihai în opinia dumneavoastră?

Dennis Deletant: Prin ceea ce a făcut la 23 august 1944, Regele Mihai a fost autorul celui mai extraordinar eveniment ce s-a petrecut în România în al Doilea Război Mondial. Modul în care a orchestrat lovitura de la 23 august 1944 şi evenimentele ce au urmat au fost acte de mare curaj - avea doar 22 de ani atunci - şi i-au asigurat un loc în rândurile liderilor români ale căror nume sunt, în opinia majorităţii istoricilor, un credit pentru naţiune. Antonescu, conştient de fragilitatea integrităţii teritoriale a României în faţa înaintării trupelor sovietice în vara lui 1944, a continuat să refuze să semneze armistiţiul cu Aliaţii, fapt ce ar fi garantat independenţa României în faţa autorităţii sovietice. Şi cu cât amâna mai mult acest lucru, cu atât se apropia mai mult Armata Roşie de Bucureşti şi cu atât mai mare era ameninţarea ocupaţiei. Doar Regele Mihai şi consilierii săi au realizat că Stalin ar putea fi tentat să îşi retragă acordul pentru condiţiile armistiţiului dacă ar ajunge într-o poziţie prin care să impună condiţiile prin putere militară. Acţiunea Regelui Mihai a permis armatei române, împreună cu Armata Roşie, să respingă forţele germane şi maghiare din România şi să grăbească înfrângerea Germaniei naziste.

În 1947, Războiul Rece era la început, iar Stalin a ordonat României să scape de regele său. De ce nu a fost dorit Regele Mihai de către Stalin, în ciuda ajutorului important adus Aliaţilor şi implicit sovieticilor în al Doilea Război Mondial?

Regele Mihai era un obstacol pentru planurile lui Stalin de a impune comunismul în România. Stalin a folosit Armistiţiul semnat la Moscova pe 12 septembrie 1944 între România pe de o parte, şi Marea Britanie, S.U.A, şi Uniunea Sovietică pe de altă parte, pentru a submina efectele loviturii de la 23 august, lovitură ce ameninţa să îl lase fără influenţă în problemele României. Pentru a recâştiga această influenţă, liderul sovietic a conturat din armistiţiu un cadru legal pentru a-şi asigura interese politice şi economice dominante în România.

Cum ar trebui păstrat în memorie Regele Mihai în opinia dumneavoastră?

După cum se ştie, pe 30 decembrie 1947, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej i-au cerut Regelui să vină de la Sinaia la Bucureşti şi i-au înmânat un act de abdicare deja redactat. Cum Regele a refuzat, Groza a ameninţat cu un război civil. Confruntat cu posibilitatea unei băi de sânge, Regele Mihai a cedat şi a semnat. Ameninţarea forţei folosită de liderii comunişti împotriva Regelui Mihai pentru a îl forţa să abdice în 1947 a fost una menită să sublinieze natura Republicii Populare Române, una născută nu din dorinţa populaţiei, ci din dictatura unui grup politic ai cărui membri erau marionetele unui stăpân străin. În acelaşi timp, ameninţarea a îndepărtat din politica românească ultimul simbol şi ultima întruchipare a curajului, corectitudinii, şi demnităţii de care populaţia se putea agăţa în faţa accentuării inechităţilor.