Complexul Electra sau cum intră fetiţele în competiţie cu mama lor pentru câştigarea atenţiei tatălui

Similară Complexului Oedip la băieţi, competiţia de natură psihosexuală a unui copil (fată, în general) cu mama pentru posesia tatălui, cunoscută ca şi Complexul Electra, poate fi normală până la un anumit punct. Depăşirea acestui complex este esenţială, altfel fetele se vor transforma în adolescente nesigure şi, mai apoi, în femei imature, cu o nevoie exacerbată de a primi atenţie din partea partenerului.

„Sigmund Freud crede că personalitatea noastră şi modul în care ne raportăm la viaţa de relaţie ca adulţi se formează în prima parte a copilăriei. În funcţie de modul în care copilul în relaţie cu ambii părinţi este ajutat să depăşească anumite etape «conflictuale» ale dezvoltării sale, el va reuşi să se formeze armonios şi echilibrat”, explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan.

Complexul Electra a primit această denumire după personajul mitologic de origine greacă Electra, care a pus la cale, împreună cu fratele ei, Orestes, o răzbunare împotriva mamei lor, Clytemnestra, şi a tatălui lor vitreg, Aegisthus, pentru asasinarea tatălui lor biologic, Agamemnon.

„În psihanaliză neo-freudiană, complexul Electra desemnează un concept teoretic specific dezvoltării psiho infantile în procesul de formare a identităţii feminine. În această etapă, fata trăieşte un conflict intern intens determinat de prezenţa sentimentelor ostile, de concurenţă şi furie faţă de mamă, în raport cu atenţia şi afecţiunea pentru tată”, mai spune renumitul psiholog.

Complexul Electra este o competiţie psihosexuală între fiice şi mame pe care cele din urmă au datoria să o corecteze pentru a le acorda celor dinâi şansa la o dezvoltare normală. „Depăşirea acestui complex joacă un rol cheie în maturizarea psihosexuală a viitorului adult şi formarea sentimentului propriei identităţi feminine. Atunci când complexul Electra este depăşit, fata se identifică cu propria mamă, interiorizând carcateristicile şi calităţile acesteia ca parte a propriei identităţi, asumându-şi feminitatea şi rolurile specifice acesteia”, explică Ionuţ Ghiugan.

Nedepăşirea acestei etape crează probleme majore fetelor în procesul lor de transformare în femei, mai ales în ceea ce priveşte viitoarele relaţii, din postura de partenere. „Fetele care rămân fixate în acest stadiu se dezvoltă ca adulţi nesiguri şi imaturi care adoptă comportamente neadaptative, centrate pe o nevoie pemanentă de atenţie şi afecţiune din partea partenerului”, încheie cunoscutul specialist în psihologie, Ionuţ Ghiugan.