Ce poţi face din rădăcina de leuştean. Remedii simple recomandate în fitoterapie

Deşi în cotidianul vremurilor noastre leuşteanul şi-a pierdut rolul de plantă medicinală, fiind folosit cu precădere în bucătărie, calităţile sale terapeutice sunt în continuare exploatate în fitoterapie. Şi nu doar sub forma cunoscutelor ceaiuri din frunze, ci şi sub forma unor valoroase remedii obţinute din rădăcina acestei plante.

Populara plantă perenă cu rădăcina pivotantă, cărnoasă şi frunze dinţate şi compuse este apreciată, în bucătărie, mai ales aromei sale specifice. Fitoterapia o recomandă însă, cu rezultate deosebite, în curele de detoxofiere a organismului dar şi pentru tratarea mai multor probleme de sănătate: afecţiuni digestive, afecţiuni ale glandelor salivare, anorexie, bronşite, cicluri menstruale dereglate, colici abdominale la copii, constipaţie, debilitate, diaree, edeme cardiace, gaze intestinale, hipertensiune, inapetenţă, stres, tahicardie, traheită, tulburări de ciclu.

Planta are indicaţii terapeutice inclusiv în uz extern, fiind recomandată în caz de ulceratii pe piele, alergii, rani şi furuncule.

Combate durerile articulare şi reglează menstruaţia

 Pentru cele mai multe dintre aceste probleme, sunt utilizate în scop terapeutic frunzele platei.

 Iată însă ce putem face cu rădăcina acestei plante.

„Din rădăcina de leuştean se poate prepara un decoct eficient în combaterea durerilor articulare.  Pentru aceasta, avem nevoie de o linguriţă de pulbere din rădăcina uscată de leuştean şi 200 ml oţet din vin. Se amestecă şi se fierb într-un vas emailat, timp de 15-20 de minute. Cu preparatul astfel obţinut se se ung şi fricţionează zonele dureroase. Adăugat în apă de baie, ameliorează problemelor articulare”, explică specialistul în fitoterapie Elena Badea, administratorul site-ului infuziedesanatate.ro.

Şi tinctura din rădăcină de leuştean are calităţi trapeutice apreciabile. Preparatul poate fi la fel de uşor obţinut acasă. 

„Avem nevoie de rădăcina proaspătă de leuştean, recoltată toamna, târziu, sau primăvara, devreme, şi de rachiu de secară (sau fructe) de 50 grade. Rădăcina se dă prin răzătoarea de sticlă, se introduce (pe trei sferturi) în sticlă (capacitate un Iitru), completând cu alcool (până la umplere). Bine închisă, se pune la macerat 14 zile, agitând-o de două ori pe zi. Preparatul este gata după filtrare şi este eficient în afecţiunile stomacului şi în tulburările de menstruaţie (reglează ciclul menstrual)”, explică Elena Badea.

 Din rădăcina de leuştean (de data aceasta uscată) se poate obţine şi pulberea de leuştean, un produs cu aceleaşi calităţi terapeutice.

 Atenţionări

Chiar dacă este considerat o plantă sigură pentru consumul uman, leuşteanul are câteva contraindicaţii.

„Leuşteanul şi preparatele din leuştean nu ar trebui consumate de femeile însărcinate pentru că au fost raportate cazuri de contracţie a uterului. Deoarece nu sunt studii în domeniu, şi femeile care alăptează ar trebui să evite consumul de leuştean. Conform MedWeb, leuşteanul ar putea creşte cantitatea de sodiu din organism, ceea ce ar putea duce la creşterea tensiunii. De asemenea, este contraindicat în cazul disfuncţiilor renale sau durerilor şi inflamaţiilor rinichilor”, mai spune specialistul în fitoterapie.

Pentru că leuşteanul are funcţie diuretică, administrarea lui împreună cu pilule diuretice poate duce la deshidratare.

„Trebuie reţinut că plantele medicinale pot fi toxice şi pot crea reacţii adverse dacă suferim şi de alte afecţiuni. Este important să ne adresăm unui specialist atunci când dorim să urmăm un tratament naturist’’, încheie Elena Badea.