Ce este dismorfobia şi de ce anumite persoane devin îngrijorate excesiv fizicul lor - explicaţia specialiştilor
0Pentru cei care suferă de dismorfobie, fericirea este legată de frumuseţe, iar cele mai mici imperfecţiuni de ordin fizic determină evaluări şi sentimente negative despre propria imagine. Aceste gânduri obsesive provoacă stres emoţional şi reduc major încrederea în propria persoană. Psihologii explică de unde vine această tulburare.
Dismorfobia sau tulburarea dismorfică a corpului este o tulburare psihologică în care pacientul este îngrijorat excesiv de un defect conştientizat al aspectului său. Dismorfobicul poate fi nemulţumit de câteva aspecte, de unul singur ori de aspectul general, iar această atitudine îi cauzează un stres psihologic greu de depăşit.
"Cei mai mulţi oameni pot prezenta nemulţumiri legate de aspectul lor fizic (un zâmbet inegal, un nas poate prea proeminent, buzele subţiri, gambele prea groase, etc.) însă aceste imperfecţiuni nu provoacă dezechilibre afective şi nu modifică negativ viaţa de zi cu zi a persoanei. Pentru o persoană cu astfel de tulburare fericirea este legată de frumuseţe, iar cele mai mici imperfecţiuni de ordin fizic determină evaluări şi sentimente negative despre imaginea propriului corp. Un aspect fizic minor sau chiar unul imaginar determină o preocupare obsesivă, iar persoana în cauză depune eforturi constante pentru a-l ascunde (apelează excesiv la proceduri cosmetice, se expune într-un mod iresponsabil la numeroase intervenţii chirurgicale estetice, etc.)”, explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan.
Cauzele care provoacă această tulburare pot fi biologice (predispoziţie genetică, factori neurobiologici) sau de mediu (evenimente traumatice sau conflicte emoţionale semnificative în timpul copilăriei, părinţi care au fost excesiv de critici privind aspectul fizic, factorii culturali care pun accent exclusiv pe frumuseţea exterioară şi aspectele fizice ale persoanei, etc.).
“Această tulburare este menţinută de gânduri iraţionale care evaluează negativ aspectele de ordin fizic. Aceste gânduri obsesive provoacă stres emoţional sever şi menţin o stimă de sine scăzută. Astfel, performanţa academică şi profesională este afectată, iar funcţionarea în plan relaţional este perturbată (persoana evită situaţiile sociale, se izolează, etc.)”, mai spune psihologul. Intervenţia psihologică este absolut necesară pentru depăşirea acestei tulburări.