Acasă la magiunul premiat de Topoloveni

Sute de curioşi au luat cu asalt, ieri, fabrica de magiun de la Topoloveni, în cadrul Porţilor deschise. Printre cei care au degustat bunătăţile naturale argeşene premiate la Bruxelles s-au numărat Victor Ponta, Daciana Sârbu sau preşedintele PC Daniel Constantin.

Magiunul de Topoloveni, 100% natural, fără aditivi, conservanţi sau coloranţi, şi-a primit, ieri, curioşii la fabrica din Topoloveni. Printre cei care au luat parte la Ziua porţilor deschise s-au numărat preşedintele PSD Victor Ponta şi soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, preşedintele PC, Daniel Constantin, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi judeţene. Cu toţii au înfulecat din gogoşile, cornurile şi clătitele umplute cu magiun de prune, după care au fost conduşi în fabrică, pentru a vedea “pe viu” procesul tehnologic.

“Noi consumăm mult magiun de Topoloveni, dar cea mai mare fană a lui este Irina, fiica noastră”, a declarat Daciana Sârbu.

Reţeta străbunicii, de acum 100 de ani

80% din prunele care sunt folosite la fabricarea magiunului provin de la un producător din comuna argeşeană Vedea, restul sunt aduse, în lădiţe, din Bistriţa, Sibiu, Buzău sau Prahova. După ce sunt sortate, fructele se descarcă în maşina de spălat, care utilizează apă curată, recirculată printr-un sistem de pompe. De aici, intră într-un aparat de unde sunt scoşi toţi sâmburii, iar pulpele merg într-un opăritor, unde sunt trecute prin două site. Se elimină toată cantitatea de apă, iar prunele se transformă într-o pastă omogenă care este transferată în maşina de ambalare. Borcanele, care anterior au fost sterilizate, se umplu cu o cantitate de 350 de grame de magiun fierbinte fiecare şi se pasteurizează. După ce se răcesc, sunt trimise în depozit, unde sunt ţinute trei săptămâni, ca mai apoi, după ce sunt verificate şi etichetate, să ia calea comerţului. Din 40 de mâini ies, zilnic, aproximativ 15.000 de borcane cu magiun.

“Am îmbinat metoda tehnologică cu cea tradiţională. Nimeni în lume nu mai produce magiunul în cazane de acest tip, iar reţeta este veche de 100 de ani. Lucrăm 24 de ore din 24 ca să prindem prună coaptă, proaspătă”, ne-a spus Cecilia Găgeanu, director tehnic al Sonimpex Serv. Com, producătorul local de magiun.

Gustos şi sănătos

Calităţile eco ale magiunului de Topoloveni au fost remarcate nu numai de consumatorii simpli, ci şi de medici.

“Mă bucur când găsesc alternative româneşti, de bună calitate, pe care să le recomand cu toată căldura pacienţilor mei. Nu are conservanţi, aditivi sau zahăr, e bogat în  minerale, în zinc, în seleniu, în fier, toate acestea aducându-i o putere de antioxidant deosebit” , a spus dr. Ramona Grosu, din Cluj.
Printre cele mai importante realizări ale oamenilor care fac magiunul de Topoloveni se numără declararea fabricii, în 2010, ca furnizor al Casei Regale a României, dar şi câştigarea, timp de doi ani la rând, a titlului “Superior Taste Award”, decernat de Institutul Internaţional de Gust şi Calitate de la Bruxelles.

“Tot ce am realizat aici este afacerea de a face bine oamenilor. Să nu mă întrebe nimeni cum stăm cu finanţele, pentru că stăm de la minus în jos, dar numele este mai important decât orice”, a spus Bibiana Stanciulov, “mama” magiunului de Topoloveni.

Pe lângă magiun, fabrica de la Topoloveni mai produce dulceaţă de căpşuni, vişine, cireşe, gutui sau afine, dar şi zacuscă de legume sau de ciuperci. La anul, şi dulceaţa de mure va intra în fabricaţie.

Fabrica de magiun, în cifre şi premii:

2001 - a fost cumpărată fabrica din Topoloveni
2008 - accesarea a 493.608 euro, de la UE, pentru investiţii
2010 - Sonimpex Serv. Com devine furnizorul de magiun al Casei Regale a României
2010 - înregistrarea la OSIM a unei reţete unice în lume: dulceaţa de fructe fără zahăr adăugat, fiartă în suc de mere
2010 - au fost produse 200 de tone de magiun
2010 şi 2011 - premiul “Superior Taste Award”, acordat de Institutul de Gust şi Calitate de la Bruxelles pentru magiunul de Topoloveni
2011 - premiul “Superior Taste Award”, acordat de Institutul de Gust şi Calitate de la Bruxelles pentru dulceaţa de cireşe amare “Topoloveana”