Welcome to Calu-Iapa! Welcome to Crăcăoani şi Pâţâlâgeni! Numele unor localităţi care stârnesc instantaneu râsul
0Sute de localităţi din ţară surprind prin neobişnuitul nume pe care îl poartă. În judeţul Neamţ, numele de Calu-Iapa este dat de hergheliile de pe timpul voievodului Ştefan cel Mare
Despre unele denumiri se ştie de unde provin, despre altele nu, legendele care au dus la astfel de toponimii suferind modificări în timp ori fiind şterse din memoria localnicilor.
Şi în judeţul Neamţ sunt şezări cu nume ciudate: Cazaci, Pâţâlâgeni, Pluton, Valea Seacă, Valea Arini, Borşeni, Pârâul Cârjei, Căşăria, Unghi, Curechiştea sau Bătrâneşti. Dintre toate, se detaşează Calu-Iapa, veche aşezare din comuna Piatra Şoimului. Chiar dacă acum se numeşte Poiana, oamenii din zonă tot Calu-Iapa îi spun. Numele nu se ştie de cine a fost dat în vechime, dar o ipoteză ar fi că are legătură cu cele două râuri care străbat aşezarea, numite Calu şi Iapa, ce se varsă în Bistriţa. De asemenea, există şi ipoteza potrivit căreia numele localităţii este legat de faptul că aici erau, cu secole în urmă, herghelii domneşti. Aceasta din urmă este cea mai plauzibilă supoziţie, deoarece în zonă, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, îndeletnicirea de bază era creşterea cailor, exemplarele fiind folosite pentru oastea domnească.
Cum hergheliile de iepe şi cele de armăsari trebuiau să fie separate, este posibil ca de aici să vină numele Calu-Iapa, de la zonele unde se aflau grajdurile, pe dealuri.
„Satul este atestat documentar pe la 1460-1470, într-un document slavon apărând denumirea de Cobâle, ceea ce în româneşte înseamnă iapă. În epoca lui Ştefan cel Mare aici erau herghelii pentru oaste. De altfel, în sat este şi un punct căruia i se zice Mârza, de la mânz“, spunea profesorul Constantin Sandovici, fost director al şcolii din comună.
Menţiuni despre Calu-Iapa apar în cartea „Pe cărări de munte“ a lui Calistrat Hogaş şi în „România pitorească“ a lui Alexandru Vlahuţă. Pe localnici, faptul că satul lor se numea astfel nu pare să-i deranjeze absolut deloc.
Crăcăoani, Mânjeşti, Cacaina, Plotun şi Pluton
Altă localitate cu o denumire ciudată este Crăcăoani, despre care scrie Calistrat Hogaş, în capitolul „Spre mănăstiri“, din cartea „Pe drumuri de munte“. Denumirea Crăcăoani vine de la râul Cracău, care se traduce prin crac - braţ, în vechime.
Prin Neamţ, alt nume ilar este cel al satului Băloşeşti, comuna Timişeşti, care s-a mai numit Graşi, iar după 1960 Dumbrava. Aici există acum o vestită herghelie administrată de Romsilva şi un club ecvestru cu rezultate notabile în concursurile hipice.
Cât despre Cacaina, aşezare pe cursul pârâului Calcaina, în actuala comună Girov, ea apare pomenită de cronicarul Miron Costin.
La Bălţăteşti, localitate cunoscută mai ales prin staţiunea balneo-climaterică, pe vremea domnitorului Constantin Movilă era atestat documentar satul Mânjeşti, la 1 septembrie 1608. Peste ani a dispărut, fiind menţionate ulterior aşezările Valea Seacă şi Valea Arini.
Pe şoseaua naţională dintre Târgu Neamţ şi Poiana Largului, pe drumul spre Transilvania, se trece prin satul Pluton, al cărui nume are o poveste interesantă.
„La Pluton este un caz de etimologie populară fals deformată. Iniţial, acest sat se numea Plotun, nume care înseamnă cerb în româna veche cu influenţe slave, dovadă şi satul Cerbiniţa aflat în apropiere. După Războiul de Independenţă, tinerii care s-au întors de la oaste în sat au susţinut că Plotun este greşit şi că localitatea ar trebui să se numească Pluton, asemeni formaţiunii din armată", este de părere Ionel Boamfă, lector doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.
Căciuleşti, nume dat de un trib sau de căciulile foarte mari
Satul Căciuleşti, comuna Girov, este atestat documentar de la 1415, de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Numele aşezării nu se ştie cine l-a dat, la fel ca şi în cazul satului Calu-Iapa.
De la fostul secretar al Primăriei Girov am aflat că denumirea ar putea proveni din Antichitate, de la un trib, dar şi de la faptul că în zonă oamenii purtau nişte căciuli foarte mari, pe timpul iernii.
„Ptolemeu, în secolul II înainte de Cristos, face referire în lucrarea «Geografia» la un trib din zona noastră - Caucoiensis, ceea ce în traducere ar însemna cauceleşti şi de aici numele de Căciuleşti. Sunt mai multe variante legate de numele satului, vehiculată fiind şi cea care spune că ar proveni de la faptul că localnicii purtau nişte căciuli foarte mari“, susţinea Adriana Roca.
Istoria recentă a Căciuleştilor s-a scris începând cu 1958, când lucrările de amenajare a barajul de la Bicaz se apropiau de sfârşit. Pentru că foarte multe sate aflate pe malul Bistriţei urmau să fie inundate (închiderea barajului s-a realizat în 1960) de apele lacului de acumulare, mii de localnici au fost strămutaţi în diverse zone din Neamţ.
Cum vreo şansă de împotrivire era exclusă în acele vremuri, circa 250 de familii au fost strămutate tocmai la Căciuleşti, la circa 100 de km de locurile natale.
Amărăştenii de Sus, Buda, Beliş, Căpăţâna Porcului, Fundu Moldovei, Mădulari, Talpa...
În ordine alfabetică, iată denumiri din ţară care stârnesc ilaritate: A - Afumaţi (Ilfov); Amărăştenii de Sus (Dolj); B – Băicoi (Prahova); Buda (Ilfov); Boroaia (Botoşani); Beliş (Cluj); Buimăceni (Botoşani); Bulbucata (Giurgiu); Broscăuţi (Botoşani);
C - Căcăcioasa (Vâlcea); Căpăţâna Porcului (Braşov); Cioara de Sus (Alba); Coarnele Caprei (Iaşi); Ciocăneşti (Suceava); Cucuieţii din Deal; F - Fundătura (Cluj); Fierbinţi (Ialomita); Flămânzi (Botoşani); Flămânzeni (Ilfov); Frumuşica (Botoşani); Fundu Moldovei (Suceava);
I - Iepureni (Iaşi); Iapa (Maramures); L - Lungeşti (Vâlcea); Labaşinţ (Arad); M - Miroşi (Argeş); Muereasca (Vâlcea); Mierleştii de Sus (Olt); Măciuca (Vâlcea). Mădulari (Vâlcea); P - Păros (Hunedoara); Pârţestii de Sus şi de Jos (Suceava); Prăjeşti (Neamţ); Puţureni (Botoşani); Pocreaca (Iaşi); Potlogi (Giurgiu);
S - Spermezeu (Bistriţa-Năsăud); Sculeni (Iaşi); Sacu (Caraş Severin); Stâlpu (Buzău); Suliţa (Botoşani); Ş - Şoldana (Iaşi); Şoldăneşti (Botoşani); Şipote (Iaşi);
T- Teţcoiu (Dâmboviţa); Toporu (Giurgiu); Talpa (Neamţ şi Botoşani); U - Urlaţi (Prahova şi Botoşani); Udaţi-Mânzu (Buzău); V - Vărsătura (Brăila) Vârteşcoiu (Vrancea).