VIDEO FOTO Banda lui Bujor, o tradiţie reînviată în judeţul Neamţ. Povestea cetei de haiduci, subiect de teatru folcloric jucat în preajma noului an

Banda lui Bujor este una din tradiţiile de iarnă care se mai păstrează încă în zona montană a judeţului Neamţ. Jocul ce ţine de dramaturgia folclorică a fost perpetuat în comuna Grinţieş, chiar dacă o vreme s-a pierdut în vâltoarea modernismului care a trecut în planul doi tradiţiile şi obiceiurile.

Un rol important în reluarea tradiţiei Bandei lui Bujor în Neamţ l-a avut profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu (38 de ani), cel care s-a dedicat nu doar studiului, ci şi practicii obiceiului, mai ales din anul 2009, când a reînfiinţat „banda mare” formată din adulţi şi bătrânii satului.

„Tradiţia Bandei lui Bujor a pornit la începutul secolului XX, din zona Bicaz, acolo unde acum nu se mai practică, şi s-a desfăşurat în localităţile de pe Valea Bicazului, până la Gheorghieni şi pe Valea Bistriţei, până la Borca. La un moment dat, în judeţul Neamţ erau vreo 20 de variante ale acestui obicei, dar acum se mai păstrează în comuna Grinţieş şi, mai nou, s-a reluat şi la Tulgheş, în Harghita, pe graniţa fostului Imperiu Austro-Ungar”, spune profesorul Dieaconu.

În Banda lui Bujor sunt cooptaţi oameni ai locului, cu vârste între 20 şi 70 de ani. „Actorii” teatrului folcloric îşi fac prezenţa călare, cu câteva zile înainte de Anul Nou, iar tradiţia se încheie după Bobotează, odată cu încheierea Sărbătorilor de Iarnă.

În curţile sătenilor are loc o confruntare simbolică dintre haiduci şi poteră în care 11 bărbaţi joacă diferite roluri. Din poteră fac parte Vânătorul şi Roşiorul, iar personajele principale sunt haiducii Bujor şi Codreanu. Mai întâi este prins Codreanu, dar vine Bujor şi îl salvează. Cu banii pe care îi iau de la Jidan, mituiesc o parte din poteră şi scapă toţi.

„Bujor a fost un adevărat haiduc, căruia, încă de pe când trăia, oamenii din popor i-au făcut şi un cântec. La 1810 a fost prins şi a fost spânzurat în piaţa publică din Iaşi, însă tradiţia îi mai păstrează încă amintirea“, spune profesorul Dieaconu.

Haidicii, izvor de tradiţie  

Studiile istorice au scos la iveală faptul că Ştefan Bujor a fost unul dintre cei mai cunoscuţi căpitani de cete haiduceşti din spaţiul românesc, cu o mare faimă în zona Moldovei. Baladele închinate lui au fost preluate de lăutarii timpului care le  cântau la ospeţele boiereşti sau în cârciumile de la ţară.

„Frunză verde de negară / A ieşit Bujor în ţară / Pe ciocoi îi bagă-n fiară...“, cântau Barbu Lăutarul sau Angheluţă  alături de oamenii din popor în prima parte de secol XIX. Despre Bujor au scris Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Radu Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Asachi, iar N.D. Popescu, autor de nuvele haiduceşti i-a consacrat trei povestiri.

„Anul acesta vor fi două bande de Bujori la Grinţieş, una mică, de copii şi una mare în care vor juca gospodari de-ai locului. În rolul lui haiducului Bujor va fi Mitică Grigoriu, care are 62 de ani, Codreanu va fi Costică Ceapă, 63 de ani, un alt haiduc va fi Eugen Ghici, 58 de ani, iar Gelu Botişcă, 63 de ani va fi Vânătorul. Cel mai în vârstă din bandă va fi Vasile Asavei, de 81 de ani, care va juca rolul Jidanului”, a precizat profesorul Daniel Dieaconu.

Cele două bande au evoluat la Grinţieş în cadrul Festivalului de datini „Cântec şi colinde pe plaiul haiducilor”, în a treia zi de Crăciun. Bujorii au ajuns şi la Piatra Neamţ, în capitala de judeţ, în cadrul Festivalului de datini şi obiceiuri „Steaua sus răsare”, organizat de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”.