Tradiţii ancestrale la poalele muntelui Ceahlău. Interdicţii din zilele săptămânii şi obiceiul fetelor de Sânziene

În satele de la poalele masivului Ceahlău s-au păstrat şi în zilele noastre o serie de credinţe şi superstiţii preluate din vechime.

Un studiu făcut de istoricul Daniel Dieaconu, doctor în istorie, şi profesorul Vasile Răşchitor, intitulat „Tradiţii ancestrale la muntele Ceahlău“ prezintă o serie de credinţe şi superstiţii pe care sătenii le respectă şi în zilele noastre.

Studiul a fost prezentat în cadrul simpozionului „Turism în Ceahlău: prezent şi perspective“. 

Iată mai jos câteva din credinţele inventariate de autorii studiului prezentat la manifestarea care avut loc în staţiunea Durău în anul 2014:

- Se spune că în ziua de Luni trebuie început orice lucru de ispravă pentru ca Dumnezeu să ajute a se termina curând şi cu bine; în această zi mulţi postesc pentru diferite boli. Babele postesc Lunea ca să trăiască mult. De asemenea, Lunea nu e bine să dai bani din casă, mai ales dimineaţa, căci îţi dai munca şi norocul. 

- Ciobanii de la stâne nu dădeau brânză Marţea şi Vinerea, căci se spunea că le va merge rău vitelor şi ar fi stărcit (ar rămâne sterpe) 

- De 1 martie se pune un ban la gât sau la mână, legat de un fir de lână roşie împletită cu lână albă de către tinerele fete ca să nu-şi piardă rumeneala din obraji în tot timpul anului.      

- O credinţă veche pe care a consemnat-o învăţătorul Vasile Mitru de la Taşca spune că în noaptea de Bobotează fetele nemăritate se duc şi vorbesc cu porcul şi chiuie şi zic: „Iuiuiu…amu!“ sau „Iuiuiu…la anu’!“ sau „Iuiuiu...peste doi ani!“ şi când o să grohăie porcul atunci se va mărita fata. 

- Se spune că de Sânziene se găuresc frunzele. La revărsatul zorilor, fetele strâng flori galbene numite sânziene, umblând prin rouă şi din ele fac coroane şi le aruncă în apa iute a Bicazului şi cântă povestea tragică a frumoasei Corbiţa. 

- Pentru ca să aibă noroc şi spor la vite, la Sfântul Andrei se ung coarnele boilor cu usturoi şi-i poartă de trei ori în jurul casei. Tot în această zi, tradiţia este să nu se spele, să nu se pieptene, nu se mătură şi nu se dă gunoiul afară din casă. Se ung uşile cu usturoi, ferestrele, gura hornului, făcându-se semnul crucii cu usturoi, se întorc străchinile cu gura în jos, toate cu motiv: să alunge strigoii.