Neamţ: Sumanele de la Trifeşti, unicat în România

Istoria „Sumănarilor de la Trifeşti", care i-au colindat ieri pe pietreni la cea de-a 42-a ediţie a Festivalului de Datini „Steaua sus răsare", este la fel de veche precum cea a sumanelor pe care le poartă, astfel încât niciunul dintre membrii actuali nu mai ştie data exactă a înfiinţării grupului.

Mascaţii şi colindătorii au invadat oraşul

Dispărută pentru o perioadă, formaţia s-a reunit prin anii '70, dar a fost dizolvată din nou înainte de '89. „Ne-am adunat după Revoluţie, când ne-am schimbat şi numele din «Sumănarii din Trifeşti» în «Doina Moldovei». Mai avem încă vreo doi membri din formaţia care exista prin'70, dar şi băieţi tineri, de vreo 25 de ani", a spus Gelică Moroşanu (40 de ani), liderul sumănarilor.

Ţesute din lână bătută, cusute manual cu şnur din lână, sumanele de la Trifeşti, purtate cu mândrie de urători, sunt unicat în România. „Sumanele le-am primit moştenire de la bunici şi străbunici. A fost un singur meşter la Trifeşti, Habagiu, care ştia să le facă. Au peste 100 de ani şi sunt unice în întreaga ţară. Din păcate, nu a reuşit nimeni să înveţe meşteşugul, aşa că nu ştim ce facem când se uzează sumanele pe care le avem acum", a adăugat Gelică Moroşanu.

Tot de la bunici şi străbunici au fost primite şi buhaiul, bicele şi chiar clopotele urătorilor, cel mai vechi clopot datând din 1847. Iar urătura lui Gelică Moroşanu este chiar mai veche decât sumanele pe care le poartă cei 20 de membri ai formaţiei. „Am primit-o moştenire de la moşul meu, Andrei Moroşanu, care a fost liderul grupului până a murit, şi o voi lăsa şi eu moştenire mai departe, dacă voi avea un fiu", spune mândru liderul sumănarilor.