Momente dramatice în munţii Tarcăului. Stareţă rănită când încerca să salveze din foc odoarele schitului FOTO

Incendiul izbucnit la Schitul Tărcuţa, care-i situat la graniţa cu Ţinutul Secuiesc, în Munţii Tarcăului, a provocat mari daune, stareţa suferind arsuri la faţă şi la mâini.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ Neamţ a

transmis noi date despre incendiul care a afectat Schitul Tărcuţa, unul care este situat într-o zonă izolată din munţi, în comuna Tarcău, la limita dintre Neamţ, Bacău şi Harghita, în ultimul judeţ menţionat fiind „graniţa“ cu Ţinutul Secuiesc.

Sublocotenent Irina Popa, purtătorul de cuvânt al ISU Neamţ, a transmis că incendiul izbucnit cu două zile în urmă, în jurul orei 15.30, a fost observat de un pelerin, care a sunat la 112. În scurt timp, s-a propagat cu repeziciune la anexele aşezământului, existând pericolul să afecteze biserica şi pădurea din imediata apropiere. 

„Incendiul a fost lichidat în jurul orei 22:00. Au ars bunuri din interiorul construcţiilor. Suprafaţă afectată a fost de 1.600 de metri pătraţi. Pe timpul nopţii, echipaje de la Detaşamentul Piatra Neamţ şi voluntari de la serviciul Tarcău au rămas la locul producerii evenimentului, având în vedere cantitatea mare de materiale combustibile“, a declarat Irina Popa. 

FOTO Tudor Sofronia, voluntar la o tabără internaţională de engleză organizată în Munţii Tarcăului

La sosirea primelor echipaje de intervenţie incendiul se manifesta, generalizat, la anexele din ansamblul mănăstiresc, chilii, casa praznicală, magazii, ateliere şi la un gater. Flăcările au fost potenţate de materialele combustibile aflate în interiorul construcţiior din lemn, respectiv mase plastice, uleiuri şi carburanţi. 

FOTO Tudor Sofronia

Stareţa schitului la care sunt doar câteva monahii, sub zece, a scos din chilii obiecte de valoare, dar a

suferit arsuri la nivelul feţei şi a mâinilor, primind îngrijiri medicale de la echipajul medical trimis acolo. Intervenţia pompierilor a salvat biserica mănăstirii, care era foarte aprope de chiliile în flăcări, fiind afectată doar o faţadă acoperită cu lambriu din mase plastice. 

„A avut o mare dorinţă, să facă ceva pentru monahism“ 

Sublocotenentul Popa a mai precizat că, cel mai probabil, cauza probabilă de producere a incendiului a fost „efectul termic al curentului electric - acumulator electric defect. Cât despre pagube, ele sunt enorme. Dată fiind mărimea suprafeţei afectată de de flăcări, la mănăstirea din munţi au fost alocate importante forţe de intervenţie. 

FOTO Tudor Sofronia

Au acţionat forţe şi mijloace de la Detaşamentul de pompieri Piatra Neamţ (şase autospeciale de stingere şi o ambulanţă, Serviciul Voluntar (două buldoexcavatoare şi două motopompe), Serviciul Vontar Bicaz (o autospecială de stingere), Serviciul Voluntar Ghimeş - Făget din judeţul Bacău (o

autospecială de stingere) şi personal de la Ocolul Silvic BrateşNeamţ. 

Intervenţia la incendiu a fost îngreunată şi de faptul că, din cauza secetei care se manifestă cumplit şi în judeţul Neamţ, în apropierea mănăstirii nu erau surse de alimentare a maşinilor pompierilor. Un utilaj a săpat o groapă în albia unui pârâu, la circa 2 kilometri de schit, asigurând astfel apa necesară pentru stingerea flăcărilor. 

FOTO Tudor Sofronia

Construcţia Schitului Tărcuţa a început în 2001. Lucrările au fost finalizate peste opt ani, cu sprijin financiar de la Mănăstirea Bistriţa şi al credincioşilor. Pentru că zona este foarte izolată, atât construcţia bisericii, cât şi cea a chiliilor au fost realizate din lemn. Slujba de sfinţire a bisericii Naşterea Maicii Domnului de la Schitul Tărcuţa a avut loc în august 2009, fiind oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei. Arhimandritul Diaconu Luca, stareţul Mănăstirii Bistriţa, amintea de motivele pentru care un monah, Ambrozie Velea, a înfiinţat lăcaşul: 

FOTO Tudor Sofronia

„Părintele egumen a făcut acest schit după ce a fost nevoit să plece din mănăstire (de la Bistriţa - n.red.) în urma Decretului din 1959 (cel prin care autorităţile comuniste au închis unele mănăstiri, 

călugări şi maici fiind alungaţi - n.red.). La întoarcere a avut această mare dorinţă, să facă ceva pentru monahism, menţiona arhimandritul“, citat de Doxologia.ro. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Bucureştean pervers, acuzat de racolarea minorilor în scop sexual. Victima, o fetiţă de doar 7 ani

Românii se întrec în ironii după ce un pod peste Siret s-a prăbuşit la şase luni după ce a fost inaugurat