FOTO Berea ZIMCA, de la Piatra Neamţ, un brand care a murit după mai bine de un secol de existenţă

Una din cele mai cunoscute mărci de bere din zona Moldovei a dispărut de pe piaţă în urmă cu cinci ani, fabrica fiind vândută unei companii germane care a valorifcat-o la fier vechi.

Istoria berii Zimca se leagă în mod direct de istoria modernă a oraşului Piatra Neamţ. Începuturile, aşa cum era marcat şi pe etichete, au fost în anul 1890. Denumirea societăţii a fost dată din contopirea denumirii a doua fabrici: „Zimbru” - prima fabrică de amidon din ţară şi „Carpaţi”, fabrica de glucoză. 

De-a lungul timpului, Berea Zimca a devenit un brand al judeţului, în competiţie permanentă cu celelalte mărci din zona Moldovei şi chiar din ţară. În anii 2000, Berea fabricată la Piatra Neamţ se găsea şi pe litoralul românesc, sau în Capitală, în berăria de lângă Cinema Patria, pe Magheru, sau pe Calea Victoriei.

Cea mai fructuoasă perioadă a fost în anii de după Revoluţie, când societatea Zimca SA s-a profilat exclusiv pe fabricarea berii în urma unor investiţii în retehnologizare şi modernizări. Conform datelor înregistrate la Registrul Comerţului, după anul 1999, cifra de afaceri a societăţii a avut o evoluţie ascendentă, scăderi fiind doar în 2004 şi 2005. În total, din anul 1999 şi până în 2005, cifra de afaceri a crescut cu 1,4 milioane de lei, adică cu 30,14%. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 2003, adică 12,8 milioane de lei, iar cea mai mică în anul 1999: 4,6 milioane de lei.

Din cauza politicii naţionale care a descurajat industriaşii din acest domeniu, dar şi urmare a unor decizii manageriale neinspirate, societatea a cunoscut declinul în 2005, an în care cifra de afaceri scăzuse cu 4,8 milioane de lei, adică cu 78,93 %  faţă de anul precedent. Tot atunci, Zimca SA înregistra o datorie de 11,4 milioane de lei.

Societatea în faliment, fabrica la fier vechi

În anul 2005, societatea Zimca a intrat în procedură de lichidare judiciară, instanţa desemnînd societatea Coreli SPRL din Tîrgu Mures să se ocupe de procedură. Fabrica de bere a fost scoasă la vânzare în bloc, pentru suma de 149 de miliarde de lei vechi, însă, mult timp, nu s-a prezentat nici un cumpărător.

Procedura a fost oprită temporar din cauză că lichidatorul, Ioan Pompei Horja, administrator al firmei Coreli Târgu Mureş, a fost trimis în judecată pentru luare de mită. La începutul anului 2008, fabrica de bere Zimca a fost cumpărată de Scholz Recycling International, o firma din Germania care se ocupa cu achiziţionarea şi reciclarea de deşeuri feroase şi neferoase.

Cumpărătorul a anunţat de la început că va demola fabrica de bere, urmând sa valorifice utilajele şi clădirile ca fier vechi şi ca materiale de construcţii, dar şi că va investi suma de 100 de milioane de euro pentru amenajarea, pe terenul fabricii, a unei zone rezidenţiale ce va include un centrucomercial şi un cartier de vile de lux. Investiţia nu s-a mai făcut nici până astăzi.

Multinaţioalele eliminau berea autohtonă

Probleme erau şi la celelalte fabrici de bere din Moldova. În 2008, membrii Patronatului Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România (PSIPBR) s-au reunit la Iaşi pentru a analiza fenomenul de globalizare care a lovit şi piaţa berii din România.

„Ponderea distribuţiei de bere din România este controlată acum de numai patru companii multinaţionale care deţin 90% din piaţa distribuţiei de bere”, spunea atunci Vifor Verşescu, preşedintele PSIPBR.

În toată Moldova mai rămăseseră la acea vreme doar mici fabrici de bere la Suceava, Galaţi, Bacău şi Oneşti, iar mii de oameni fuseseră concediaţi în ultimii ani.

Autorităţile erau puse la zid deoarece au permis intrarea nestingherită pe piaţă a marilor companii multinaţionale, ceea ce a dus la închiderea a peste 100 de fabrici româneşti de bere, din cele 125 existente la finele anului 1996.

„Din Moldova au dispărut berea Solca, Zimca şi acum este pe cale de dispariţie şi berea Bucegi. Producătorii autohtoni fac cu greu faţă marilor companii producătoare de bere de pe piaţa regională”, spunea atunci Elena Anisoi, director la  fabrica de bere Bermas Suceava.