Cum se „dădea în bobi“ în satele din Moldova acum o sută de ani. Numărul exact al grăunţelor folosite de babe

Obiceiul de „a da în bobi” era întâlnit în aproape toate satele din nordul Moldovei la începutul anilor 1900. La această metodă arhaică de ghicit apelau oameni cu tot felul de probleme şi, de multe ori, erau mulţumiţi de răspunsurile pe care le primeau.

„Datul în bobi” pentru ghicirea viitorului era des întâlnită în satele din Moldova în urmă cu mai bine de o sută de ani. Pentru această îndeletnicire care era atributul femeilor în vârstă, trebuia respecată o anumită tehnică, aşa cum rezultă şi dintr-un articol publicat în revista „Şezătoarea”, numărul 5-6 din 1894-1895. 

„Din sate sînt unele babe ce gîcesc aşa de bine în bobi, de te miri de ele. Gura le merge ca toaca şi de multe ori întîmplarea adevereşte zisele lor”, spune învăţătorul Mihai Lupescu, din Broşteni cel care semnează articolul în care este descrisă tehnica acestei metode de ghicit.

Conform descrierii, „datul în bobi” se folosea cu succes pentru anumite situaţii ce priveau mai ales problemele sentimentale ale tinerilor, dar nu numai:

„În bob se caută fetelor de au să se mărite, flecăilor de au să se însoare, ibovnicilor despre drăguţe, drăguţelor despre ibovnic, femeei cînd îi dus bărbatul departe, pentru perderi, scîrbe, ş.a”

Autorul articolului face o paralelă între alte metode de ghicit care se practicau în acele vremuri, dar subliniază că obiceiul acesta este mult mai vechi în tradiţia românilor:

„Ceea ce fac ţigancele cu cărţile, fac babele cu boghii, aşa că am putea zice că cărţile babelor sînt bobii. Obiceiu acesta e foarte vechiu la Romîni, Bob sositor se zice bobului ce vine în dreapta şi e singur.  Bob sositor e e o zicală mult întrebuinţată în popor” 

Incantaţii şi reguli stricte

Pentru a nu risca să dea greş, babele care „dădeau în bobi” trebuiau să folosească doar anumit tip de grăunţe, iar acestea trebuiau să fie curăţate de pe   ştiulete doar de femeia care se ocupa de ghicit.

„Bobi, bobghi ori boghi se zice grăunţelor cu care se caută în bobi. În bobi nu se poate căuta de cît cu grăunţe de popuşoi. Grăunţele cu care se caută în boghi trebuie să se deşface de ştiulete, să fie curate şi bune. Cînd te duci la babă să-ţi caute în bobi, ea coboară din pod un popuşoi şi-i desface grăunţele ce-i trebuesc. De vine la casa omului, trebue să-i dai un popuşoi, să-l desfacă ea de pe ciucălău. Cu grăunţe dejghiocate nu vra să caute în bobi”

O altă regulă ce trebuia musai respectată era să se respecte un numărul exact de grăunţe care alcătuiau „bobii”.

„Bobii se alcătuiesc din 41 de grăunţe curate şi mari. Cînd baba caută bobi la mai mulţi din casă, schimbă un bob din cei 41 şi apoi caută. În bobi se trage în genere pe sîtă. Dacă sîta-i spartă, se caută pe o pernă şi dacă nici perne nu-s în casă, pe masă ori pe laiţă”

Tehnica ghicitului în bobi cuprindea şi un soi de descânt, o incantaţie cu care se ameninţa sistemul magic să nu dea rateuri:

„Înainte de-a se trage (de-a se înşira) bobii ei se menesc. În menirea lor baba zice:

<41 bobi, bine ştiţi, bine ghiciţi şi mie drept să-mi spuneţi: cum aţi ştiut a răsări, a creşte şi a vă face boabe, să ştiţi să-mi spuneţi dacă G. are să vie chefos, voinic şi în duşi buni, că de nu, în foc v-oiu arunca>”

Autorul articolului mai spune că după această pregătire, care variază în funcţie de localităţi, grăunţele se întind în lung şi se despart în trei grămezi, nu înainte de a se face pe ele semnul crucii.