Cea mai impunătoare biserică zidită de voievodul Ştefan. În urma cărei bătălii a fost sfinţită

Luna noiembrie are o semnificaţie deosebită la Mănăstirea Neamţ, cel mai mare şi mai vechi lăcaş de cult din Moldova. Mănăstirea seculară sărbătoreşte la fiecare 14 noiembrie data sfinţirii bisericii ctitorite de voievodul Ştefan cel Mare după bătălia cu polonezii conduşi de regele Albert, iar 15 este ziua de hram

La Mănăstirea Neamţ, data de 14 noiembrie a fiecărui an are o semnificaţie aparte, una legată de voievodul Ştefan cel Mare. Este zi de comemorare, biserica din incinta aşezământului fiind sfinţită în 1497. Lucrările începute în 1485 au durat doispezece ani. A fost zidită pe locul fostei biserici ctitorite de domnul Petru Muşat, care a fost grav avariată de un cutremur, cel mai probabil, după cum susţin istoricii, cel din 1471. Nu există niciun dubiu despre ctitorul măreţei construcţii din piatră, după cum rezultă din pisania, în limba slavonă, fixată în pronaos, care conţine date concrete.

„Doamne Iisuse Hristoase, primeşte acest hram, care s-a zidit cu ajutorul Tău întru slava sfintei şi slăvitei de la pământ la cer înălţare a Ta şi Tu, stăpâne, acopere-ne cu mila Ta de acum şi până în veac. Io Ştefan Voievod a binevoit şi a început şi a zidit acest hram pentru rugăciunea sa şi a Doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s-a sfârşit în anul 7005 (1497) iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintâi curgător luna lui noiembrie în 14“, se arată pe monumenteneamt.ro. 

Noua biserică ctitorită de către voievodul moldovean este printre ultimele ale domniei sale şi tocmai din această cauză s-a dorit să fie o construcţie unică, impunătoare, atât din punct de vedere artistic, cât şi arhitectural. Iar întâmplarea a făcut ca sfinţirea ei să se facă într-un context istoric aparte, la puţin timp după ce oastea moldovenilor învingea, în octombrie 1497, în Codrii Cosminului, pe polonezii conduşi de regele Albert. 

„În acea vreme a venit şi Albert, craiul leşesc, cu multă putere, şi mult a săpat la cetatea Sucevei şi n-a

putut lua cetatea şi s-a întors în deşert. Iar Stefan Voevod a mers asupra-i cu putere cu oastea sa şi l-a batut la Cozmin, în anul 1497 iar al domniei Sale anul 40 curgător luna lui octombrie 26, joi în ziua de Sfantul Dumitru. Si apoi s-a intors din război şi a sfinţit biserica aceasta în acelaşi an, luna lui noiembrie, în 14“, consemna, în anul 1512, gramăticul Dimitrie. 

Comori de spiritualitate, Evanghelia de la Neamţ şi icoana Odighitria 

La Mănăstirea Neamţ, pe 15 noiembrie, este zi de hram, fiind sărbătorit Sfântul Paisie Velicicovski, ocrotitorul lăcaşului. Acesta s-a născut la 21 decembrie 1722, în Ucraina, şi a vieţuit la mai multe multe aşezăminte din ţările române, ajungând şi la Muntele Athos. A venit în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna, iar apoi la Neamţ, valorificându-şi experienţa de monah, stareţ şi lingvist. A trecut la cele veşnice pe 15 noiembrie 1794, fiind îngropat în biserica mănăstirii. 

În timp, aşezământul a devenit un reper al credinţei ortodoxe, cu o contribuţie extrem de însemnată la

dezvoltarea culturii şi artei medievale din România, aici fiind adăpostite comori de spiritualitate. În 2021, s-au împlinit exact 200 de ani de când  vedea lumina tiparului o „comoară“, „Evanghelia de

la Neamţ“, monument al culturii naţionale. A fost organizat un amplu simpozion, ai cărui moderatori au fost arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul mănăstirii, academicianul Răzvan Theodorescu, PS Nichifor Botoşăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, la el participând renumiţi profesori

universitari, între care Mircea Buruian şi cercetătoarea Oana Dumitriu, preoţi, critici literari şi de artă. 

Evanghelia de la Neamţ a fost tipărită în anul 1821 FOTO Mitropolia Moldovei

„Evanghelia de la Neamţ“ este cea dintâi ediţie ilustrată românească, ea putând fi admirată în muzeul aşezării monahale. Iată ce spune PF Nichifor despre importanţa ei: „Sfânta Evanghelie cuprinde cuvintele Cuvântului lui Dumnezeu, e hrană spirituală, este lumină pentru viaţa noastră pământească şi călăuză către Împărăţia lui Dumnezeu“. Cele 700 de pagini ale volumului cuprind texte evanghelice, chipuri de sfinţi şi elemente florale. 

Alt nestemat de la Neamţ este Odighitria, Îndrumătoarea sau Lidianca, cea mai veche şi mai valoroasă

icoană din întreaga Românie. Puterea duhovnicească a acesteia ar veni şi de la vechimea ei, fiind datată ca realizare în anul 665. Este o copie după cea a Maicii Domnului pictată pe un stâlp al bisericii din Lida (Lodd sau Lydda), oraş din Israel unde a fost înmormântat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă. 

Lidianca a fost donată în anul 1401, împreună cu o altă icoană, care se află astăzi în patrimoniul altui lăcaş din judeţul Neamţ, Mănăstirea Bistriţa, voievodului Alexandru cel Bun de către împăratul bizantin

Manuel Paleologu. Documente vechi spun că Odighitria a ajuns la Mănăstirea Neamţ pe la 1415 sau câţiva ani mai târziu, spre sfârşitul domniei domnitorului moldovean.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Voluntarul crescut în orfelinate care acum ajută mii de copii şi tineri să meargă gratuit la stomatolog

Cicloturism în Ţinutul Zimbrilor. În şa prin sate monastice, pe la mănăstiri şi pe poteci din codri seculari