Bacterie toxică descoperită în cinci lacuri din Neamţ. Apa potabilă este asigurată populaţiei doar dintr-o captare subterană

Clostridium perfringens, descoperită în acumulările de pe râul Bistriţa, este aceeaşi bacterie descoperită în acumularea de la Pucioasa, judeţul Dâmboviţa.

Bacteria Clostridium perfringens, descoperită iniţial în lacul de acumulare Bâtca Doamnei, de lângă Piatra Neamţ, a fost identificată şi în alte patru acumulări de pe râul Bistriţa. Autorităţile judeţene au confirmat că în urma analizelor extinse şi asupra lacurilor din amonte de Piatra Neamţ, a fost confirmată prezenţa microorganismului în apele acumulărilor Vaduri, Pângăraţi, Izvorul Muntelui (Bicaz) şi Topoliceni (Poiana Teiului).    

În săptămâna 15-19 februarie, Direcţia  de Sănătate  Publică Neamţ a recoltat probe de apă brută din toate cele cinci acumulări, iar rezltatele analizelor au confirmat prezenţa bacteriei astfel:  

- Lac Bâtca Doamnei - valoare analiză pentru Clostridium perfringens - 68 ufc(unităţi formatoare de colonii)/100 ml;

- Lac Vaduri - 17 ufc/100 ml;

- Lac Pângăraţi - 140 ufc/100 ml;

- Lac Izvorul Muntelui - 46 ufc/100 ml.

„Analizele probelor recoltate din râul Bistriţa, localitatea Topoliceni, prin intermediul laboratorului Companiei Judeţene APA SERV au depistat valoarea de 231 ufc/100ml a indicatorului Clostridium perfringes, DSP Neamţ urmând să prezinte, la începutul săptămânii următoare, rezultatele aceleaşi analize“, se precizeză într-un comunicat emis de Prefectura Neamţ.

Apa potabilă asigurată din captări de adâncime

Din momentul depistării prezenţei bacteriei în apa lacului Bâtca Doamnei,  (luni, 1 februarie 2016), compania Apa Serv Neamţ a schimbat sursa de alimentare cu apă din acumularea de lângă Piatra Neamţ. Populaţia din municipiu şi din comunele din aval primeşte apă de la captarea de adâncime Vaduri, neafectată de bacteria Clostridium.  

„Toate probele de apă recoltate pentru monitorizarea calităţii apei  din reţeaua oraşului Piatra Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Zăneşti şi Gârcina se încadreaza în parametrii de potabilitate incluşi în Legea 458/2002, Legea nr.311/2004 şi provin din sursa de profunzime Vaduri“, se mai arată în comunicatul Prefecturii. 

Autorităţile dau asigurări că prezenţa bacteriei în apa lacurilor va fi monitorizată în continuare şi se va efectua un studiu la nivelul întregului bazin al râului Bistriţa de pe teritoriul judeţului Neamţ. De asemenea, populaţia este sfătuită să respecte regulile de igienă pentru a evita îmbolnăvirile: 

„Menţionăm faptul că, este important ca toţi consumatorilor să respecte normele de igienă personală ( spălatul pe mâini, spălatul recipienţilor de păstrare ai apei, spălatul legumelor şi fructelor, consumul de alimente proaspete şi sanogene)“.

Aceeaşi bacterie descoperită şi în Dâmboviţa

La mijlocul lunii ianuarie, patru comune şi un oraş din judeţul Damboviţa au rămas fără apă potabilă după ce Compania de Apă Târgovişte - Dâmboviţa (CATD) a decis sistarea furnizării apei potabile către populaţie. Măsura a fost luată după ce analizele de la staţia de pompare de la barajul care alimentează cele cinci localităţi au arătat prezenţa unor încărcări microbiologice cu bacteria Clostridium perfringens.

Oraşul Pucioasa, unde se află şi barajul care alimentează cu apă cele cinci localităţi, a rămas fără apă potabilă de sâmbătă, 16 ianuarie, aceeaşi situaţie  înregistrându-se şi în comunele Brăneşti, Vulcana Pandele, Vulcana Băi şi Docieşti. 

Ce este bacteria Clostridium perfringens

Clostridium perfringens sunt bacterii care produc toxine extrem de dăunatoare pentru oameni. Clostridium perfringens şi toxinele sale sunt găsite peste tot în mediul înconjurător. Intoxicaţiile alimentare cu Clostridium perfringens sunt destul de comune şi adesea confundate cu gripa de 24 de ore.

Oamenii încep să se simtă rău la cel mult 24 de ore după ingerarea bacteriei. Stările sunt asociate cu dureri de stomac şi crampe abdominale, urmate de diaree. Greaţa este, de asemenea, un simptom frecvent. Febra şi vărsăturile nu apr în mod normal, însă nu sunt excluse. Se poate ajunge şi la deces, ce-i drept, foarte rar.

Clostridium perfringens produce o multitudine de exotoxine şi invazine şi cauzeaza infecţii ale rănilor. Hemolizinele clostridiale şi enzimele extracelulare precum proteazele, lipazele, colagenaza şi hialuronidaza contribuie la procesul invaziv. Clostridium perfringens produce şi o enterotoxină şi este o cauză importantă a intoxicaţiei alimentare. De obicei, această bacterie se întâlneste în alimente impropriu sterilizate în care au germinat endospori.