Vezi care este calitatea Apelor în Bazinul Hidrografic Crişuri
0Starea ecologică a râurilor Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, Barcău si Ier este bună, spun speciliştii Administraţie Bazinale de Apă Crişuri care au prelevat probe şi le-au analizat.
Administraţia Bazinală de Apă Crişuri desfăşoară, lunar, acţiuni de monitorizare a calităţii cursurilor de apă în vederea urmăririi stadiului resurselor de apă.
În anul 2012, în Bazinul Hidrografic Crişuri au fost monitorizate 71 tronsoane de apă. Acest lucru a însemnat prelevarea probelor pentru 2239.251 km de curs de apă şi efectuarea analizelor de laborator specifice. Rezultatele analizelor indică faptul că 59% din cursurile de apă monitorizate se încadrează în „stare ecologica bună” si 41% în “stare ecologica moderată”.
În judeţul Bihor, au fost monitorizate 43 corpuri de apă, pe o lungime de 1185.12 km. Rezultatele indică faptul că 66 % din lungimea cursurilor de apă monitorizate se încadrează în stare bună. De asemenea, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri au fost monitorizate 147 surse de poluare, din care, 89 de surse au fost în judeţul Bihor. Acolo unde s-au constatat depăşiri ale indicatorilor reglementaţi prin autorizatia de gospodărirea apelor s-au aplicat penalităţi în valoare totală de 688588,29 lei.
“Starea ecologica a fost stabilită pe baza elementelor de calitate biologică, fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici. Caracterizarea stării ecologice, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, are la bază un sistem de clasificare în 5 clase.” a precizat Dumitru Voloşeniuc, directorul A.B.A Crişuri.
Stabilirea categoriilor de calitate s-a realizat prin compararea valorilor obţinute cu cele prevăzute de lege.
Pe baza elementelor de calitate sunt cinci stări ecologice pentru râuri, şi anume: stare foarte bună (clasa I), stare bună (clasa II), stare moderată (clasa III), stare slabă (clasa IV) şi stare proastă (clasaV).
Studiile mondiale arată că numai 1% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ constituie o sursă utilizabilă care să acopere nevoile de băut, prepararea hranei, igienă, agricultură, industrie, şi divertisment ale societăţii umane. În acest sens, protejarea resurselor de apă trebuie sa devină un mod de viaţă.