Preasfințitul Episcop ortodox Sofronie îndeamnă credincioșii la rugăciune și la recunoștință în Sfânta zi de Crăciun
0Mesajul Preasfințitului Episcop Sofronie le amintește credincioșilor bucuria libertății de care au parte după 20 de ani de la revoluție. El îi îndeamnă pe orădeni să cinstească prin rugăciune Sfânta Zi a Crăciunului și îi sfătuiește să nu uite greutățile înaintașilor lor.
În pastorala de Crăciun, Episcopul Sofronie Drincec, îi îndeamnă pe orădeni să contempleze în rugăciune Nașterea Domnului:
"Întru netrecătoarea măreţie nepământească a Naşterii Domnului, ne regăsim şi în acest an al milei dumnezeieşti. Încărcaţi de podoabele sufleteşti ale sărbătorii (...) ne adâncim cu toţii, după putere şi stare duhovnicească, după vârstă şi povara experienţelor, după gradul de curăţie a inimii şi de trezvie a minţii, în oceanul frumuseţii negrăite. Cu toate că repetăm în fiecare an acest exerciţiu contemplativ, de fiecare dată ne raportăm, la marele eveniment al naşterii Mântuitorului, sensibil diferit faţă de anii trecuţi, pentru că şi noi ne aflăm, mereu, pe altă treaptă a urcuşului nostru ascetic (...)Şi fiindcă sub pecetea tainei se află inima sărbătorii Naşterii Fiului lui Dumnezeu, ca Fiul Fecioarei, a Celui născut din veci din Tatăl, fără de mamă, iar ca Om, născut la răspântie de ere, din Maica-Fecioară (fără de tată), fiindcă noima serbării se află, aşadar, sub pecetea tainei, nouă, oamenilor şi, deopotrivă, îngerilor, nu ne rămâne decât să ne mirăm, să ne minunăm, să ne lăsăm impresionaţi, să ne bucurăm şi să ne veselim, în profundă contemplaţie şi mistică rugăciune."
Puterea tradițiilor
Episcopul aduce aminte și de faptul că românii nu au renunțat niciodată la frumoasele lor tradiții și că religia, deși condamnată, nu a fost învinsă în regimul comunist. "Să nu uităm, că lumea s-a schimbat, iar contextul în care ne mărturisim noi, astăzi, credinţa, este, în multe privinţe, sensibil diferit de cel al înaintaşilor imediaţi şi substanţial deosebit de cel al strămoşilor noştri. Dar chiar şi aşa, în epoca noilor tehnologii şi a transformărilor radicale ale societăţii, esenţa sărbătorii este aceeaşi, din punct de vedere teologic şi al spiritualităţii creştine. Ne bucurăm la fel ca şi cei de dinaintea noastră, ne pregătim duhovniceşte asemenea lor, colindăm, cântăm şi ne veselim, chiar dacă felul în care ne exprimăm nu seamănă întotdeauna cu ce a fost odinioară. Şi totuşi, nimeni nu poate contesta continuitatea sfântă şi neîntrerupta prezenţă a Naşterii Domnului, în tot parcursul istoriei noastre, chiar şi în timpuri de restrişte. Chiar şi atunci când era foarte greu să sărbătoreşti Crăciunul, mai ales în oraşe, sărbătoarea nu a putut fi nimicită de nici o putere potrivnică."
Douăzeci de ani de la revoluție
„Aniversăm acum douăzeci de ani de când tradiţiile noastre străbune au pătruns din nou, cu putere, pe multiple căi, în casele, în oraşele, în aşezările noastre. În aceste zile, la douăzeci de ani de la prăbuşirea totalitarismului ateist, Biserica noastră este prezentă, mai mult ca oricând, în casele şi în localităţile noastre. Prin grija Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, Biserica Ortodoxă Română are propria sa televiziune, Trinitas TV şi propriul radio, Radio Trinitas; la douăzeci de ani de la căderea comunismului, în România, religia este predată ca obiect de studiu în şcolile de stat; ne putem ruga în biserici noi în toate noile cartiere urbane şi aproape că nu este sat din care să lipsească biserica; s-au reînfiinţat toate organismele bisericeşti desfiinţate de regimul străin de neam şi ţară şi s-au înfiinţat aşezăminte bisericeşti noi. Biserica Română s-a întors în spaţiul public, de unde fusese alungată de ideologia materialismului dialectic şi s-a întors cu putere. Pentru toate, se cuvine să-I mulţumim Preasfintei Treimi. Iar pentru Sfânta şi de Dumnezeu păzita Episcopie Ortodoxă Română a Oradiei, haina de sărbătoare se îmbracă întru şi mai multă cinste, cu şi mai mare mulţumire către Atotţiitorul: în anul ce vine, 2010, vom aniversa nouăzeci de ani de la reînfiinţare, de la renaşterea noastră spirituală, în toată cinstea şi demnitatea cuvenită, după atâtea sacrificii şi pilduitoare mărturisire a Ortodoxiei străbune, în condiţii dificile şi, adesea, ostile. Nouăzeci de ani de creştere duhovnicească firească, în trunchiul cel mare al României reîntregite, în copacul cel trainic al Patriarhiei Române"