Păcăleşti, satul bihorean condus de Păcală, omul pus mereu pe şotii
01 aprilie este cunoscută drept Ziua Păcălelilor, zi în care toţi încearcă, cu mai mult sau mai puţin succes, să-i facă o farsă soţiei, colegului, prietenului, vecinului sau unui membru de familie. Un sat din Bihor poartă chiar numele de Păcăleşti, fiind considerat satul de baştină a lui Păcală.
Legendele spun că denumirea localităţii Păcăleşti vine de la unul dintre localnicii din sat, pe care-l chema Păcală şi care era pus pe şotii mai tot timpul.
"În urmă cu mulţi ani, oamenii locului aveau în proprietate multe oi. Într-una dintre dimineţi, lui Păcală i-a venit ideea să iasă pe uliţa satului şi să strige în gura mare că au venit lupii la oi. Alarmaţi, sătenii au sărit speriaţi, înarmaţi cu tot ce au avut la îndemână să-şi salveze animalele. După puţin timp, însă, ei au aflat că au fost păcăliţi de consăteanul lor, care era fericit că i-a ieşit farsa. De fapt, Păcală a reuşit această figură de două ori", povesteşte localnicul Gavril Ţepuş.
Într-o zi, însă, o haită de lupi a venit într-adevăr pe uliţele din Păcăleşti. Ce a urmat e aproape de la sine de înţeles...
"Într-una dintre dimineţi, Păcală al nostru a zărit, cu adevărat, o haită de lupi îndreptându-se spre locul unde se aflau turmele de oi ale sătenilor. Speriat, a luat-o la fugă pe stradă şi a început să strige în gura mare că au venit lupii la oi. De data asta, însă, ţăranii nu l-au mai luat în seamă, aşa că o mare parte din oi au picat pradă lupilor. După toate aceste momente, chiar dacă erau supăraţi pe consăteanul lor, localnicii au hotărât ca satul lor, care atunci se numea Ţigăneşti, să poarte denumirea lui Păcală, adică Păcăleşti", ne-a mărturisit Miron Popa, localnic al satului.
Potrivit unei alte legende, însă, locuitorii din zonă obişnuiau să păcălească clienţii la târgul din Beiuş, exagerând cu calităţile animalelor pe care le ofereau spre vânzare.
"Majoritatea sătenilor erau foarte mari afacerişti în domeniul animalelor, chiujeri de animale, cum se spunea pe la noi. Ei plecau prin alte părţi şi cumpărau animale, pe care le duceau în târg la Beiuş, unde le vindeau mult mai scump decât le cumpărau. Deci ei cumpărau ieftin şi vindeau mai scump, cumpărătorii ajungând abia după aceea la concluzia că au fost păcăliţi", este varianta lui Teodor Haiduc.
Toate acestea au făcut ca, în timp, locuitorilor acestui sat să le meargă renumele de păcălici, motiv pentru care autorităţile locale s-au gândit să fixeze ziua de 1 aprilie ca zi a satului.
Potrivit tradiţiei, la români, Ziua păcălelilor s-a împământenit prin secolul al XIX-lea.
Tradiţia spune că păcălelile trebuie făcute până la ora prânzului. Cele care trec de ora 12 vor aduce ghinion păcăliciului. Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion. Se mai spune că atunci când o fată frumoasă reuşeşte să păcălească un băiat, acela trebuie să o ia de nevastă sau măcar să fie prietenul ei. Să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii. Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar este bine să se ferească de jocurile de noroc, care le pot ruina viaţa.