După patru ani, Centrul Regional de Supraveghere Ecologică a fost reactivat, fiind condus de un jurnalist

Centrul Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni" (CRSE), reactivat, se vrea a fi "un câine de pază ecologic".  Înfiinţat în anul 1996, centrul a fost una dintre organizaţiile de mediu cunoscute la nivel judeţean, mai ales datorită dăruirii şi intransigenţei cu care a abordat, în anii '90, mai multe campanii de mediu precum "Lăsaţi Crişul verde!" sau "Un singur Padiş. Natural”.

Florin Budea este doctor în istorie şi a fost ales în adunarea generală a CRSE din 12 ianuarie 2017. El a declarat că, în prezent, principala sa preocupare este de a aduce modificări la Statutul CRSE, pentru a face o organizaţie "cât mai elastică'', aducând alături cât mai multe persoane, organizaţii şi ong-uri de mediu, precum şi de a se reîntoarce la scopul fundamentul al organizaţiei, acela de a fi "câine de pază" în arealul judeţului şi al Munţilor Apuseni. 

"Alegerea mea în această funcţie mă obligă. Am primit mandat pentru a face unele propuneri în vederea revizuirii Statutului CRSE şi, chiar mai important decât asta, am sarcina de a readuce la viaţă organizaţia. Nu va fi uşor, dar am convingerea că e necesar", a afirmat Florin Budea. 

Primul preşedinte al centrului a menţionat că "faptul că noul preşedinte este ziarist va aduce mai multă atenţie, mai multă opinie publică asupra oricăror proiecte de mediu. Este nevoie de un câine de pază şi pentru ecologie, nu doar pentru democraţie". 

El a afirmat că CRSE va trebui să reacţioneze la modul de administrare a ariilor protejate, la modul de susţinere a comunităţilor locale care, de cele mai multe ori, sunt neglijate în raport cu patrimoniul pe care îl au.

"CRSE e un fel de beculeţ roşu care trebuie să se aprindă atunci când nu se ia în considerare opinia profesională sau când o comunitate nu este luată în seamă de guvernare sau când o administraţie de arie protejată exagerează cu măsurile de conservare în pofida comunităţilor. Şi de asemenea, are rolul de a aduce la vedere lucruri care sunt mai puţin dorite a se cunoaşte, cum se administrează ariile protejate, ce legislaţie ne mai trebuie, care sunt lipsurile", a mai precizat Viorel Lascu.