Decizia judecătorilor Tribunalului Bihor în dosarul medicilor care au bătut recordul la mită

Magistraţii Tribunalului Bihor s-au pronunţat asupra măsurii preventive a membrilor Comisiei de Expertiză Medicală din cadrul Casei de Pensii Bihor. Astfel, judecătorii au decis ca persoanele anchetate pentru luare de mită să mai stea, cel puţin 30 de zile, în arest la domiciliu.

Emilia Mariana Cun, Gianiana Mihaela Ţigan, Anca Dominica Grigorescu, Johannes Ladislaus Pelle, Ana Guţ, Violeta Dorina Coşa, Ovidiu Pleşa, Monica Teodora Ignat, Vasile Sălăjan şi Ioana Precup, medici şi asistenţi medicali ai Casei de Pensii Bihor, au fost reţinuţi de procurori şi apoi arestaţi preventiv în luna iunie a acestui an. Ulterior, magistraţii Tribunalului Bihor au decis ca medicii să rămână după gratii, iar asistenţii să fie trimişi în arest la domiciliu, decizie contestată la Curtea de Apel.

Judecătorii acestei instanţe au hotărât însă că măsura arestării preventive nu mai este necesară nici în cazul medicilor, astfel că toţi cei zece au ajuns în arest la domiciliu.

Tot judecătorii de la Tribunal au stabilit să prelungească arestul la domiciliu, cu încă 30 de zile. „Admite propunerea Ministerului Public – DNA – Serviciul Teritorial Oradea. Prelungeşte durata măsurii arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpaţi pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 16.08.2015 până la 14.09.2015 inclusiv”, se arată în soluţia instanţei. Cei zece sunt acuzaţi de luare de mită după ce ar fi primit bani de la pacienţii pensionaţi pe caz de boală. Potrivit procurorilor, deşi în perioada 2012 – 2014, niciunul dintre suspecţi nu a realizat venituri cumulate care să depăşească 150.000 lei, organele de urmărire penală au stabilit că aceştia deţin, fie pe numele lor, fie prin interpuşi, 43 de case şi apartamente, 25 de terenuri, 16 autoturisme şi acţiuni la diferite companii listate pe bursă, în valoare totală de peste 4 milioane de euro. Totodată, în conturile lor au fost descoperiţi şi indisponibilizaţi 1.143.733 lei, 38.940 de euro şi 40.100 dolari.

Ancheta amplă desfăşurată în acest caz a arătat că la cabinetele de pe strada Dunării actele celor care solicitau pensii de boală erau preluate ori direct de către medici, ori prin intermediul asistenţilor. Pacienţii fie puneau banii printre acte, într-un plic sau nu, fie îi dădeau asistenţilor, care apoi îi înmânau doctorilor cu care lucrau. Toţi asistenţii acuzaţi de luare de mită primeau o parte din şpagă. La finalul programului, medicii luau banii ascunşi în birouri, o parte îi băgau în propriul portofel, iar o parte îi lăsau pe birou, într-un plic, pentru asistent. În cazul lui Sălăjan, anchetatorii arată că acesta mai pregătea, în fiecare zi, încă un plic cu 500-600 de lei, cu care se deplasa în afara cabinetului.

Imaginile surprinse chiar în cabinetele medicilor arată că examinarea medicală a celor care se prezentau la cabinete lipsea cu desăvârşire, „candidaţii” plasând şpaga direct doctorilor ori asistenţilor, care duceau banii mai departe. Ancheta a mai scos la iveală faptul că au existat situaţii în care pacienţii nici măcar nu s-au prezentat la cabinetul medical, trimiţând actele şi mita prin diverşi intermediari.